Santilie, zeul soarelui si focului in traditia romaneasca

Sant-Ilie este divinitatea soarelui si focului in mitologia romaneasca. Peste el sau in locul lui a aparut persoana Profetului Ilie din Vechiul Testament. Insa traditia acestei divinitati este mult mai veche in spatiul romanesc, ziua lui pe 20 iulie marcand mijlocul sezonului pastoral.

Ca si San-Georz (Sfantul Gheorghe) sau Samedru (Sfantul Dimitrie), Sant-Ilie este o divinitate populara in panteonul romanesc. zeu al Soarelui si Focului. El poate fi identificat cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis in mitologia geto-dacilor.

Ca divinitate solara si meteorologica, Sant-Ilie provoaca tunete, traznete, ploi torentiale si incendii, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si cand sa bata grindina.

 

Sant-Ilie in folclorul romanesc

Sant-Ilie poate fi identificat cu zeul geto-dacilor Gebeleizis care a fost un zeu al furtunii. Mircea Eliade ne arata ca acest zeu este mentionat de Herodot doar o singura data, dar acest lucru nu inseamna disparitia sa din cult – fie s-a contopit cu o alta divinitate, fie a supravietuit cu un alt nume.

„Faptul ca mitologia folclorica româneasca în jurul profetului Ilie contine numeroase elemente proprii unui zeu al furtunii demonstreaza cel putin faptul ca Gebeleizis era înca activ în momentul crestinarii Daciei, oricare ar fi fost numele lui în aceasta epoca”, scria Mircea Eliade în Istoria credintelor si ideilor religioase.

Etnograful Ion Ghinoiu a oferit detalii; astfel, ca divinitate solara si meteorologica, Sântilie „provoaca incendiile în verile toride, produce tunetele, fulgerele si trasnetele în timpul furtunilor, leaga si dezleaga ploile, hotaraste unde si când sa dea grindina”.

 

Sant-Ilie in mitologia romaneasca

Ilie merge intr-un car cu roti de foc trasa de doi sau de patru cai albi inaripati precum zeul Helios in Grecia antica. In cer, Sant-Ilie cutreiera norii, fulgera si trasneste dracii cu biciul sau de foc pentru a-i pedepsi pentru raul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru ca dracii inspaimantati se ascund pe pamant prin arbori, pe sub streasina caselor, in turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sant-Ilie trasneste naprasnic pentru a nu-i scapa nici unul dintre ei.

Ca divinitate populara a Soarelui si a focului, Sant-Ilie este atestat prin numeroase traditii, mai ales la ciobani.

Asemanandu-se intr-o oarecare masura cu Odin la vikingi, Sant-Ilie ramane fara o mana sau uneori un picior. Se spune ca asa l-a pedepsit Dumnezeu, lasandu-l ciung si schiop. Alteori, se zice ca Dumnezeu sau Fecioara Maria i-au luat mana dreapta sau piciorul drept ca sa nu distruga lumea. Alteori este surzit sau orbit.

 

Sant-Ilie in credintele geto-dacilor

In substraturile ei profunde, ziua lui Sânt-Ilie este o mostenire a credintelor geto-dacice, unde cel sarbatorit este patron al focului, al caldurii, al fulgerelor si tunetelor si al ploilor naprasnice de vara.

Sfântul Ilie este surugiul, carutasul lui Dumnezeu. Palosul lui Sânt-Ilie are doua taisuri: cu unul de aur si cu unul ascutit. Când loveste cu cel de aur, da mana, când loveste cu celalalt, da piatra. Se crede ca Sant-Ilie are sapte tunuri: de ploaie, de seceta, de foamete, de holera, de boli, de moarte si de batalie, cu ele orânduieste el.

 

Ilie Palie, Foca, Ilie cel Schiop si Paliile, surorile lui Ilie

Astfel, Sântilie, împreuna cu surorile sale – numite Pâliile, Paliele sau Panteliile (19 iulie) -, cu Foca, patronul incendiilor devastatoare (23 iulie) si cu fratii sai – Ilie Palie (21 iulie) si Pantelimon (27 iulie) -, desemneaza perioada cea mai torida a anului, marcata de nenumarate si severe interdictii de munca, cu scopul de a feri recolta de primejdia focului, iar pe membrii familiei – de boli aducatoare de ”fierbinteala”.

În 27 iulie este sfântul mare mucenic Pantelimon, numit Pintilie Calatorul, o alta divinitate din Panteonul românesc, despre care se spune ca e frate cu Sântilie.

Se crede ca ultimul dintre fratii lui Sântilie este cel mai aprig. Era numit diferit, de la zona la zona – Pantelimon, Pintelei-Calatorul, Pintilie sau Sf. Ilie cel Schiop – si era temut peste masura.

 

Obiceiuri de Sant-Ilie contestate de Biserica Ortodoxa

Sarbatorile inchinate acestei perioade a verii au intrat in contradictie cu politica Bisericii Ortodoxe Romane de-a lungul timpului. Asta ne arata in primul rand faptul ca aceste divinitati sunt mai vechi decat crestinismul si autentice. Apoi ne arata imensul respect pe care vechii tarani romani le aveau fata de aceste divinitati si sarbatori.

Iata si cum hotara Biserica in 1874 sa scape de acesti “idoli”:

„Deoarece multi sateni tin înca si astazi obiceiuri si sarbatori idolesti, cu toate ca ierarhii Bisericii dintotdeauna n-au încetat a sfatui pe crestinii nostri sa se fereasca de ele. Însusi Sf. Sinod al Sfintei noastre Biserici autocefale ortodoxe Romane a votat în sedinta din 29 mai anul 1874, un regulament împotriva sarbatorilor de origina idolatra. Acest regulament, promulgat în 3 iulie 1874, cuprinde mai întai sarbatorile bisericesti si nationale ce tot crestinul ortodox roman e dator a tinea, apoi dispune la art. 3 urmatoarele: Orice alte sarbatori superstitioase precum: Joile dupa Pasti, Rusaliile, Ilie Palie, Foca, Pintilie Calatorul, Rapotinul, Dragaica, Paparuda, Circovii, Filipii, Chirica Schiopul, sunt oprite a se serba, ca niste rama¬site din timpul idolatriei si care nu aduc nici un folos su¬fletesc, ci numai pagube celor ce le serbeaza, împiedecandu-i de la lucrari folositoare si dand prilejul Ia petreceri desarte si vatamatoare. Preotilor le recomandam a sfatui pe enoriasi de a parasi asemenea sarbatori paganesti, care nu sunt potrivite cu demnitatea de crestin si cu învataturile Sfintei Evanghelii si ale Bisericii”.

Ramane insa intrebarea de ce ai vrea sa distrugi identitatea culturala a unui popor? De ce isi dorea biserica ca taranii romani sa nu isi respecte vechile obiceiuri? De ce ne dorim sa uitam trecutul? Am fost pagani si suntem inca, iar asta nu este deloc un lucru rau. In tari precum cele nordice, vechile credinte au fost reinviate. Astazi, oamenii de acolo sunt liberi sa il venereze pe Odin, Freya sau Thor! La fel ca multi altii oameni de pe toate continentele! Fiecare este liber sa creada in ce zei doreste!

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 776 times, 1 visits today)

2 thoughts on “Santilie, zeul soarelui si focului in traditia romaneasca”

  1. Pingback: Focul lui Sumedru sau ziua soroacelor in traditia populara: 25 octombrie | Mythologica.ro

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.