Noile mituri globale

Una din cele mai arzatore curiozitati din agenda de lucru a specialistilor ce studiaza mitologia in ziua de azi vizeaza forma si esenta noilor mituri globale – cele ce sunt destinate sa le inlocuiasca pe cele vechi.

 

Noile mituri globale: specialistii ne dezvaluie ce forme vor imbraca

In lumea moderna multe din miturile de odinioara tind sa devina „rasuflate” – oamenii par sa nu mai nutreasca acelasi interes viu pentru o serie de legende cu eroi stravechi si nici pentru istorisiri menite sa cladeasca fantezii uriase in jurul unor fenomene sau evenimente din trecut.

Pe de alta parte, tehnologiile futuriste si Universul Web au dat startul unei curse fara precedent in ceea ce priveste provocarile mitologice: vom avea mituri noi la scara globala, sau nu?

In lumina fenomenului globalizarii care isi pune amprenta azi pe mai orice schimb de informatie, specialistii apreciaza ca si miturile noilor generatii vor imprumuta o tenta similara, care le va propulsa rapid in toate colturile lumii.

Daca va intrebati pe ce tip de schelet se voar structura noile mituri, ei bine, raspunsul nu este tocmai surprinzator: fizica moderna, cosmologia, explorarea spatiului extraterestru, dar si capacitatea noastra de a evolua si de a ne autodistruge deopotriva, ofera mii si mii de scantei menite sa aprinda focul imaginatiei atunci cand este vorba de crearea unor noi mituri.

 

Cine mai are azi nevoie de mituri?

Premiza de la care specialistii pornesc in aventuroasa lor expeditie menita sa le dezvaluie aspectul si esentele miturilor de maine este tocmai aceea ca oamenii au nevoie de mituri, chiar si in societatea moderna.

Necesitatea existentei miturilor pare sa fie socotita un „must have” pentru creierul uman: este vorba despre o calitate de care dispune in exclusivitate omul – unica vietuitoare de pe Terra in masura sa priveasca atat in jurul ei, cat si in interiorul propriei fiinte, sa creeze, sa-si imagineze, sa viseze cu ochii deschisi.

Capacitatea noastra de a trasa o linie imaginara ce delimiteaza banalul de sacru, teama de veneratie, umilinta de respect si inspiratia de oportunitate, ne calauzeste catre experienta spirituala – un traseu eclectic care ne sporeste sanatatea psihica si potentialul functional, marcandu-ne evolutia si prosperitatea.

Acest gen de capacitate e universala, chiar daca formele sale pot varia in functie de caracteristicile culturale si practicile spirituale ale unei comunitati anume.

Studiile neurologice moderne demonstreaza ca experientele mistico-spirituale ale persoanelor ce provin din diferite medii religioase, cum ar fi de pilda preotii budisti aflati in meditatie sau calugari ortodocsi „rapiti cu duhul”, sunt extrem de asemanatoare.

Dobandirea unui impuls spiritual constituie asadar o alta particularitate a fiintei umane – este vorba despre un ceva aparte, care poate fi ignorat, dar nu contestat, atata vreme cat stiinta si-a ridicat palaria in fata unei stari speciale, pe care cu greu o poate deslusi.

Acesta este izvorul de la care se infrupta miturile tuturor timpurilor. A avea noi mituri, care sa reflecte cat mai bine nevoile si obiectivele noastre spirituale nu constituie o excentricitate, ci un aspect pozitiv, care ne poate influenta din punct de vedere psihologic in vederea mentinerii unui echilibru mental si fizic la nivelul unei societati sanatoase.

De vreme ce nevoile si experientele spirituale omenesti au un caracter universal, atunci e pe deplin intemeiata ipoteza potrivit careia multe mituri noi ar putea deveni de tip global, respectiv ar putea servi drept liant intre natiuni, unind intreaga populatie a globului la un anumit nivel.

Psihologia profunda ne invata ca miturile iau nastere din inconstientul nostru si din inconstientul colectiv, ceea ce tinde sa ne dezvaluie faptul ca noile mituri nu vor putea fi 100% originale, adica nu tocmai in totalitate „noi-noute”, ci se vor baza pe arhetipuri formate de-a lungul ciclului nostru evolutiv.

Cu alte cuvinte, noile mituri vor fi asemenea vinului vechi imbuteliat in sticle noi, altminteri ar suna fals, asemenea unei piese muzicale impecabile ca forma, dar lipsita de sensibiltate cand este reprodusa.

Noile mituri sunt destinate sa imbrace vesmintele ambientelor si culturilor contemporane, desi e dificil de stabilit cu exactitate continutul lor, desi mitologii tind sa concorde asupra faptului ca noile mituri vor cunoaste manifestari de diverse tipuri, urmand sa fie incluse atat in programele educative, cat si in practicile spirituale, literatura, arta, muzica, pictura, sculptura, cinema etc.

 

Ce tipuri de mituri ne asteapta intr-un viitor nu tocmai indepartat?

Pornind de la modalitatea in care omul a deprins abilitatea de a crea/adopta mituri, specialistii intrevad o serie de teme ce vor constitui miezul mitologiei dintr-un viitor nu tocmai indepartat, intocmind o lista cu posibile aspecte abordate:

1. Mituri ce celebreaza si elogiaza latura feminina a fiecaruia din noi si in intreaga societate, intrucat a fost fara indoiala o chestiune reprimata timp de secole, care asteapta o simpla bresa in sistem pentru a izbucni la suprafata asemenea unui gheizer de nestavilit;
2. Mituri ce servesc omului pentru a-l readuce in armonie cu natura, reaprinzandu-i setea de a petrece mai mult timp in contact direct cu minunatiile Terrei si sporindu-i sensibilitatea fata de ceea ce planeta ne daruieste cu o generozitate fara margini;
3. Mituri ce vizeaza sexualitatea, avand in vedere ca acesta a constituit timp de secole un subiect tabù;
4. Mituri care vor ajuta individul si comunitatea sa recunoasca si sa se confrunte cu propriile sale umbre;
5. Mituri derivate din vechile arhetipuri, dar inzestrate cu straie moderne, pentru a le ajuta sa intre in rezonanta cu omul contemporan.

„Tema calatoriei unui anumit erou va continua sa prospere – inca de azi se intrevede modul in care se transforma intr-un veritabil cantec de sirena pentru romancieri, scenaristi si regizori”, sustine Arthur George in lucrarea sa intitulata „What Should Be the New Myths? Global Myths?”.

Inspirat de celebra fografie „Earthrise”, realizata de William Anders in 24 decembrie 1968 in cursul misunii lunare Apollo 8, care pare sa confere umanitatii un loc privilegiat in cosmos, oferindu-ne o splendida perspectiva a Terrei in acest context, Joseph Campbell proclama faptul ca a sosit momentul „nasterii unor noi mituri globale”.

Dar dezvoltarea unor noi mituri globale bazate pe trasaturile comune ale speciei noastre fara a dispune de un „grup rival”, ne plaseaza intr-un teritoriu inca neexplorat.

Toate filmele noastre mitologice preferate – „Star Wars”, „Stapanul Inelelor” sau „Tronul de Spade”, pentru a enumera doar cateva – surprind fiinte umane care se unesc (uneori si cu personaje non-umane) pentru a infrange un inamic comun.

Viziunea moderna asupra dimensiunilor reale ale planetei noastre si a omului in general la nivel de Univers sau chiar de Multivers, plaseaza azi rolul nostru ca civilizatie inteligenta intr-o lumina modesta – era numai nestiinta noastra si aroganta ce o insotea, cea care alimenta perceptia omului de a fi „inteligenta superioara din Univers”.

In concluzie, miturile viitorului si „publicul” lor, in contextul dezvoltarii unor mituri de succes care se vor alinia cu psihicul uman in mod progresiv, imbratisand totodata si diversitatea culturilor noastre, sunt apanajul unei societati ce se indreapta catre o schimbare evidenta, cu dinamici efervescente si dificil de evaluat.

 

Vor exista si mituri periculoase?

In perspectiva examinarii trendului propus, se identifica asadar o serie de provocari in masura sa conduca la ipoteza ca miturile globale ale viitorului vor prezenta un caracter extrem de eterogen, incluzand si o categorie mai putin benefica pentru om: miturile periculoase.

Specialistii apreciaza ca este vorba despre o matrice ce se va identifica odata cu schimbarile treptate firesti, asemenea neghinei regasite in lanul de grau – reversul medaliei sau latura negativa a unor transformari de nestavilit.

Miturile de grup care invita la auto-iluzie, la sovinism si la comportamente obscure colective, pot determina aparitia unor conflicte inutile si chiar pot starni razboaie.

Miturile globale pot lupta impotriva acestui fenomen problematic, ajutand la construirea unei societati progresiste si elevate – o cheie pentru a „filtra” fluxul de mituri, astfel incat sa se obtina in final „materie prima” de calitate in procesul de prelucrare a informatiei la nivel psihic.

Omul are nevoie de mituri rezonante si vii, pline de seve binefacatoare, dar acest deziderat poate fi indeplinit doar prin implicarea propriilor sale resurse pentru a evolua si a-si alimenta pozitiv capacitatea creativa.

Aceste doua conditii vor fi in masura sa ne asigure un psihic feril pentru mituri benefice numai daca vor inregistra o curba ascendenta paralela, gratie careia omul isi poate fixa obiective indraznete fara sa produca suferinta.

In sprijinul acestei teorii se profileaza si lantul de saga actuale, care surprind o generatie pragmatica si competitiva, precum se observa de pilda in „Hunger Games”, „Maze Runner” sau „Legend” – simboluri ale dorintei de a depasi propriile limite si de a strabate hatisul incalcit al provocarilor si testelor vietii, fara a uita sa se viseze in acelasi timp si sa se construiasca proiecte indraznete.

Succesul unor productii similare ar putea constitui o oportunitate pentru a transmite generatiilor urmatoare sensul valorilor fundamentale si a deschide larg portile cunoasterii catre limbajul universal al miturilor pozitiv-constructive pentru omenirea de maine.

Daca omul va reusi sau nu sa profite de aceasta solutie creativa, ramane insa de vazut – intre timp, specialistii pot doar ipotiza ca profilul miturilor de maine va dispune de un caracter global si se va difuza pe scara larga cu o rapiditate care nu a fost nicicand inregistrata in intreaga istorie a omenirii.

Complici la aceasta perspectiva sunt copiii de azi, cei ce vor critica si vor stabili trendul fluxurilor viitoare, sub semnul unui „hunger games” al foamei de crestere, atat in plan valoric precum si in plan numeric efectiv, spre perpetuarea civilizatiei noastre si a miturilor sale benefice.

 

Bibliografie:

1. George, Arthur – „What Should Be the New Myths? Global Myths?”, 2014;
2. Paul, Willi – „The New Myths: A Conversation with Willi Paul”, 2014;
3. Pezzini, Franco – „Fantasy Saghe e miti in un futuro senza sogni”, 2016.