Religia caminului si a familiei – vechea religie, zeii romani si mitologia romana
În casa, sunt onorati o multime de zei romani si de genii: tarii, penatii, cei ce protejau casa, dar si zei ai mobilierului si ai proviziilor, apoi manii, care încamau spiritul stramosilor si carora li s-a dat acest nume (cei “buni”), de vreme ce se credea ca sunt în stare, daca nu erau potoliti prin rugaciuni si ofrande, sa vina sa-i chinuie cu prezenta lor pe cei vii.
Zeii romani si mitologia romana sunt coplesitoare ca intindere si varietate.
Este onorata si Vesta, zeita focului din vatra, careia mama din casa îi dedica zilnic un cult, geniul protector al lui pater familias, si multe alte zeitati care protejau locurile si locuitorii lor, introduse în acest Panteon al familiei de un popor a carui imaginatie pare a fi fost, cel putin în acest domeniu, lipsita de limite.
Religia civica – religia cetatii, zeii romani si mitologia romana
Zeii romani si mitologia romana reprezinta cel mai interesant univers mitologic. Aaturi de cultul familial si al celui pus în slujba unor colectivitati mai largi (gens-ul, curia, colegiul), s-a constituit, odata cu perioada monarhica, un cult civic, care a urmat o evolutie constanta sub impulsul preotilor si al autoritatilor publice.
Astfel, sub influenta greaca, întalnim în acest caz zeitatile cel mai bine conturate, cei 12 zei si zeite romane inspirate din Panteonul grec: Jupiter, tata al zeilor, stapanul luminii si al fulgerului, Junona, protectoarea matroanelor romane, Minerva, zeita mestesugarilor – acestia trei figurau în marele templu al Capitoliului si formau “triada capitolina” .
Ceres, zeita recoltelor (Demetra, la greci); fiica sa Libera (Persefona), Liberus Pater (Dionysos), toti trei adorati pe Aventini; Marte (Ares), zeu al razboiului, Diana (Artemis), Vulcan (Hefaistos), zeu al focului, Neptun (Poseidon), Vesta (Hestia), pastratoarea focului sacru în cetate, Mercur (Hades) si Venus (Afrodita).
Politica impletita cu religia: preotii-magistrati si alte colegii sacerdotale
În perioada monarhica, regele este acela care, ca preot suprem, conduce cultul civic. Dupa disparitia institutiei regale, se creeaza o noua demnitate, cea de “rege al sacrificiilor” al carui rol este de a-si asuma unele din functiile religioase ale suveranilor detronati. Paralel s-au constituit colegii sacerdotale care-si împart marile manifestari religioase.
Flaminii sunt preotii legati de cultul unei zeitati deosebite. Primii trei îi servesc pe zeii romani: Jupiter – flamen dialis -, Marte si Quirinus (protector al cetatenilor) si sunt depozitarii puterii divine. Ei trebuie sa fie în orice moment “puri” din punct de vedere religios si, astfel, sunt obligati la unele constrangeri foarte stricte (flamen dialis nu poate manca nimic fermentat; îi este interzis sa urce pe cal, sa doarma departe de casa mai mult de trei zile etc.).
Pontifii sunt administratorii alesi si pastratorii religiei, lucru care face din ei atat magistrati, cat si preoti . La sfarsitul Republicii, acestia formeaza un colegiu constituit din 15 membri, prezidat de pontifex maximus, stapan peste toate cultele. Acestia vegheaza ca traditia sacra sa fie respectata si pastreaza marturiile scrise ale tuturor evenimentelor importante din cetate.
Mai exista si un colegiu al vestalelor, cuprinzind sase fecioare care pazeau focul sacru, un colegiu al augurilor si, la sfarsitul Republicii, un colegiu format din 10 membri, decemvirii, însarcinati cu cercetarea Cartilor Sibiline (atribuite preoteselor din Cumae).
Ca si celelalte culte, cel al cetatii presupune rugaciuni, ofrande, sacrificii. Sunt organizate banchete si procesiuni, intrerupte de dansuri si canturi religioase, cat si de jocuri publice care, ca si in Grecia, sunt destinate zeilor, îmbunarii lor: Marile Jocuri sau Jocurile romane, sarbatorite în fiecare an la jumatatea lunii septembrie în onoarea lui Jupiter.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Saptamana mitologiei romane | Mythologica.ro
Pingback: Istoria dacilor si romanilor | Mythologica.ro
Pingback: Zeitele din mitologia dacilor: Bendis si Kotys | Mythologica.ro
4