Cartea “What Dreams May Come”
What Dreams May Come este un roman de Richard Matheson. Romanul a fost publicat in 1978. Dar a cunoscut popularitatea deabia cu filmul regretatului Robin Williams.
Actiunea se desfasoara in jurul personajului principal. Acesta, Chris, moare si ajunge in Rai. Nimic special pana aici. Dar el decide sa coboare in Iad pentru a-si salva sotia. In 1998, filmul a castigat Oscarul.
Matheson a sustinut chiar ca acest roma este cel mai important din cate a scris. Multi cititori si-au putut invinge frica de moarte datorita acestuia. Tot Matheson ne explica ca doar personajele sunt fictive. In rest, totul este bazat pe cercetare. Cartea include o bibliografie extinsa.
Influente religioase
Se poate ca unele credinte sa fie asemanatoare cu cele din hinduism. Insa Matheson a negat aceste influente directe. Crescut ca si scientolog, Matheson si-a dezvoltat treptat ceea ce va numi propria religie. A luat elemente din mai multe surse si le-a pus laolalta. a fost fascinat de parapsihologie, metafizica si supranatural. Conceptele din cartea au fost influentate de lecturile sale. Una dintre influentele principale a fost Harold W. Percival, un aderent al teosofiei, un sistem de credinte cu multe radacini hinduse.
Povestea sa impartaseste influente si din marile mituri grecesti. Spre exemplu, cel al lui Orfeu si Euridice. Mitul in care muzicianul coboara in iad ca sa o salveze.
Un personaj citeaza din scrierile unui mistic crestin din secolul al XVIII-lea. Este vorba de Emanuel Swedenborg. Matheson isi sprijina descrierile legate de experientele in preajma mortii pe studiile lui Elisabeth Kübler-Ross si Raymond Moody.
Cercetarile ne arata ca sinucigasii ce isi revin din moarte clinica spun povesti mult mai infioratoare. Asadar, sursele lui Matheson sunt mai mult new age.
Teme majore
Cartea explora fenomene paranormale si filosofie avansata ca puterea mintii asupra materiei. Sufletul este nemuritor, iar destinul unei persoane este auto-impus.
Apare si tunelul de lumina, iesirea din corp, coarda ce il tine legat de trup. Personajul principal isi vede viata derulata in acele momente. Experienta se repeta ca fantoma. Aceasta idee este comparata cu purgatoriul.
Este interesanta folosirea ideii de “lapadare a pieii”. Cand sufletul lasa in urma forma sa corporala. Sufletul ajunge in Rai sau “Pamantul verii”.
Summerland este creat de gandurile locuitorilor sai. Comunicarea este telepatica, deplasarea instantanee. Nu trebuie sa mananci sau sa dormi. Cei care poseda “aura” pot face ce-si doresc. Cei de aici pot influenta mintea celor de pe Pamant.
Personajul principal este insotit de un inger pazitor. Exista mai multe variante de rai pentru fiecare religie. Dioar pentru ca locuitorii isi doresc asta.
Aceste lumi sunt pe nivele. Cei care au avut mai multe vieti anterioare, devin suflete avansate. In cele din urma devin una cu Dumnezeu. Reincarnarea este un proces complex.
Filmul “O iubire fara sfarsit”
“Cand eram tanar, am intalnit-o pe aceasta fata frumoasa langa un lac”. Asa incepe filmul. O frumoasa poveste de dragoste ancorata intre Rai si Iad.
Actorii Chris Nielsen (Robin Williams) si Annie Collins (Annabella Sciorra) impreuna cu Albert (Cuba Gooding, Jr.) au dat viata viziunii lui Matheson.
Suflete damnate, ingeri pazitori, monstri in intuneric, asta este What Dreams May Come. Titlul este inspirat de Shakespeare in Hamlet. Creativitatea din spatele creatiei raiului si iadului sunt neverosimile. Iar calatoria eroului respecta si ea acelasi tipar.
Viata de apoi devine o alegorie. Regizorul Vincent Ward a combinat motive din diferite religii. Religii antice, versiuni vestice si estice ale vietii de apoi. Influentele literare principale sunt din Divina Comedie a lui Dante.
Viata de apoi
Exista viata dincolo? Exista Lumea de Dincolo? Una dintre cele mai importante intrebari ale omenirii.
Henry Miller spunea: “Bineinteles ca nu mori. Nimeni nu moare. Moartea nu exista. Doar atingi un nou nivel de viziune, un nou plan al constiintei, o noua lume necunoscuta.” Poate ca avea dreptate.
Raiul pare sa fie un vis. Tot ce iti imaginezi poate fi posibil. Aici fiecare poate avea propriul sau univers. Ward ne vorbeste despre pierderea fricii si asta conteaza cel mai mult in acest context.
Cititi mai multe despre:
Din iad in infern si inapoi
Orfeu, eroul cantaret
Paradisul, gradina Edenului si marul pierdut
Indiferent de rai sau iad, Matheson ne arata o viziune a unei posibilitati. In miturile lumii vedem tot felul de raiuri si iaduri. Ele sunt niste alegorii ale existentei noastre.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.