Visul face cunoscuta natura extrem de complexa si emotiva a simbolului, precum si dificultatile unei corecte interpretari. Cat de multi dintre noi au incercat sa-si interpreteze visele? Cati au incercat sa le inteleaga, sa le descifreze, sa le urmeze, sa se teama sau sa spere? Orice simbol din vis vine dintr-o alta lume – cea a interpretarii. Ascunsa, eluzica, inchisa altora, deschisa doar noua cu ajutorul cheilor simbolurilor.
De ce visam? Cum ne aducem aminte mai mult anumite vise? De ce unele vise continua sa se repete la nesfarsit? Cum se face ca toti oamenii din aceasta lume au vise asemanatoare – sabloane, tipare, aceleasi amintiri?
Locul visului
Dupa cele mai recente cercetari, un barbat de 60 de ani ar visa, dormind, minimum 5 ani. Daca somnul ocupa o treime din viata, aproximativ 25% din somn reprezinta partea strabatuta de vise. Visul nocturn ocupa deci a doausprezecea parte din existenta la majoritatea oamenilor. Ce sa mai spunem despre visul din timpul trezirii sau de reveria diurna care se adauga acestei parti si asa impresionante?
Frederic Gaussen a spus-o foarte bine: Visul, simbol al aventurii individuale, atat de adanc inradacinate in intimitatea constiintei si care iese de sub controlul propriului ei creator, ne apare drept expresia cea mai tainica a fiintei noastre. Cel putin doua ore pe noapte traim in aceasta lume onirica a simbolurilor. Ce izvor nesecat pentru cunoasterea noastra si a umanitatii ar deveni ele, daca am putea intotdeauna sa ni le amintim si sa le interpretam! Interpretarea viselor, a spus Freud, este calea pentru a ajunge la cunoasterea sufletului. De aceea cheile de interpretare a viselor s-au inmultit intr-atat incepand cu antichitatea. Azi au fost inlocuite de psihanaliza.
Fenomenul visului
Ideile privitoare la vis, ca si acelea despre simbol, au evoluat de-a lungul timpului. Dar chiar si astazi specialistii au pareri diferite. Pentru Freud, visul reprezinta expresia sau chiar implinirea unei dorinte refulate. Pentru Jung, el este autoreprezentarea spontana si simbolica a situatiei actuale a inconstientului. Pentru J. Sutter, care da cea mai putina interpretativa dintre definitii, visul este un fenomen psihologic ce se produce in timpul somnului si care este alcatuit dintr-o serie de imagini, a caror derulare figureaza o drama mai mult sau mai putin neintrerupta.
Visul scapa, deci, de sub controlul vointei si responsabilitatii subiectului, pentru ca dramaturgia lui nocturna este spontana si necontrolata. De aceea subiectul isi traieste drama visata ca si cum ea ar exista in mod real in afara imaginatiei sale. Constiinta realitatilor se eclipseaza, sentimentul de identitate se alieneaza si se dizolva, dispare. Zhuang Zhou nu stie daca el insusi este acela care a visat ca este un fluture sau daca fluturele a visat ca este el. Daca un mestesugar, scrie Pascal, ar fi sigur ca viseaza in toate noptile, timp de 12 ore, ca e rege, cred ca ar fi la fel de fericit ca un rege care ar visa, in toate noptile, timp de 12 ore, ca e mestesugar. Sintetizand gandirea lui Jung, Roland Cahen scria:
Visul este expresia acestei activitivati mentale care traieste in noi, care gandeste, simte, incearca, resimte, speculeaza pe marginea activitatii diurne, si la toate nivelurile de la planul cel mai biologic la cel spiritual al fiintei, fara ca noi s-o stim. In straturile cele mai ascunse ale fiintei, visul exprima aspiratiile profunde ale individului si prin urmare, va fi pentru noi o sursa de informatii de tot felul infinit de pretioasa.
Clasificarea viselor
Egiptul din vechime acorda visurilor o semnificatie mai degraba premonitorie: zeul a creat visele pentru a arata oamenilor calea atunci cand ei nu pot sa-si intrevada viitorul, afirma o carte de intelepciune. Preoti-cititori, scribi sacri si interpreti ai viselor analizau visele, in temple, simbolurile viselor, dupa chei transmise din generatie in generatie. Oniromantia sau ghicitul in vise se practica pretutindeni.
Pentru populatiile negrito din tribul Andaman visele sunt produse ale sufletului care era considerat drept partea malefica a fiintei. Se credea ca sufletul iese prin nas si infaptuieste, in afara corpului, o serie de ispravi de care omul ia cunostinta in vis.
Pentru toti indienii din America de Nord, visul este semnul ultim si decisiv al experientei. Visele sunt la originea liturghiilor, ele determina alegerea preotilor si confera calitatea de saman; din ele rezulta stiinta medicala, numele ce va fi dat copiilor si tabu-urile. Ele randuiesc razboaiele, vanatorile, condamnarile la moarte si sprijinul cuvenit in anumite situatii, doar ele patrund in intunecimea eshatologica. In fine, visul confirma traditia: el este pecetea legalitatii si a autoritatii.
Pentru triburile bantu din depresiunea congoleza Kasal, anumite vise sunt povestite de catre sufletele care se despart de trup in timpul somnului si merg sa dialogheze cu sufletele mortilor. Aceste vise au un caracter premonitoriu sau pot sa constituie adevarate mesaje ale mortilor catre cei vii, interesand ansamblul colectivitatii.
Exemple de vise sunt nenumarate si s-a incercat in repetate randuri clasificarea lor. Pentru inlesnirea studiului, cercetarile analitice, etnologice si parapsihologice au impartit visele nocturne intr-un anumit numar de categorii.
1. Visul profetic sau didactic, care este un avertisment mai mult sau mai putin deghizat privitor la un eveniment critic din trecut, prezent sau viitor; originea lor este atribuita adesea unei puteri ceresti.
2. Visul initiatic al samanului sau buddhistului tibetan din Bardo Todol. El este incarcat de eficienta magica, menit sa ne poarte intr-o alta lume, printr-o cunoastere si o calatorie imaginara.
3. Visul telepatic, care stabileste legatura cu gandirea si sentimentele unor persoane si grupuri aflate la departare.
4. Visul vizionar care ne transporta in ceea ce H. Corbin numeste lumea imaginara si care presupune existenta in fiinta umana, la un anume nivel de constiinta, a unor puteri pe care civilizatia noastra occidentala poate ca le-a atrofiat sau paralizat, puteri despre care Corbin descopera marturii la misticii iranieni;
5. Visul presentiment care te face sa intuiesti si sa alegi o posibilitate dintr-o mie.
6. Visul mitologic care reproduce un anume arhetip important si care reflecta o angoasa fundamentala si universala.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: De ce visam? | Mythologica.ro