Un basm, o poveste sau chiar un film de actiune au cu siguranta nevoie de un personaj negativ. Iar filmul este cu atat mai bun cu cat personajul negativ, raufacatorul, este mai rau, mai dur, mai puternic, nu? Ce ar fi marii eroi fara antagonistii lor principali? Adica cum ar fi Peter Pan fara Capitanul Cook sau Batman fara Joker? V-ati imagina universul Star Wars fara cel mai malefic Darth Vader? Cum ar fi Harry Potter fara Voldemort? In benzile desenate fiecare erou este definit de raufacator. La fel si in filmele celebre sau in romane,
Pana si cele mai spectaculoase sau mai incredibile evenimente istorisite vreodata intr-un basm ar pierde mult din farmecul lor daca in miezul actiunii nu ar fi implicat si un personaj negativ, sau chiar mai multe concomitent. Ce ar fi oare Fat-Frumos fara zmeu, nu? Haideti sa vedem impreuna un top 10 al celor mai tari personaje negative din basmele romanesti!
Care este rolul personajului negativ in basme?
Si basmele romanesti sunt pline de astfel de figuri faimoase pentru lumea fantastica, monstrii, animale sau fiinte umane din cele mai bizare, atat ca aspect cat si ca temperament.
Rolul personajelor negative este cat se poate de evident in contextul punerii in valoare a calitatilor eroului sau eroinei destinati sa primeasca in fiinal nu numai laurii victoriei, ci si afectiunea deplina a publicului intreg, pentru a nu mai vorbi de faptul ca doar acestia din urma reusesc sa traiasca fericiti pana la adanci batraneti, dupa ce au smuls raul din radacina.
Pe de alta parte, un personaj negativ este numai bun sa serveasca de exemplu nedemn de urmat (un antimodel) si nu in ultimul rand, in mod oarecum paradoxal, sa confere credibilitate unor evenimente si/sau actiuni extraordinare, care numai in basme ar putea avea loc, generand suspans, tensiune si situatii complicate, care isi gasesc rezolvarea prin confruntarea dintre bine si rau.
Uneori se sfarseste prin a indragi chiar un anumit personaj negativ, fie din pricina ca inspira compasiune pentru infinitele infrangeri pe care le noteaza in carnetel, fie pur si simplu pentru ca reprezinta prototipul celei mai convingatoare pledoarii in favoarea schimbarii, a cautarii justei cai de urmat.
Personajele negative au de altfel darul de a fi mult mai originale in ceea ce fac decat cele pozitive – raul se manifesta in infinite moduri, pe cand binele urmeaza o traiectorie neteda si previzibila – urzelile, viclesugurile, minciuna si toate celelate cusururi care au existat de-a lungul timpului in bagajul trasaturilor de caracter ale unui subiect detestat, lasa o plaja larga fanteziei cand este vorba de intins capcane sau de pus la cele o fapta rea.
Iata asadar numai cateva din motivele ce se afla la baza incropirii unui clasament al celor mai populare personaje negative regasite in basmul romanesc, continand zece pozitii ce nu sunt insa considerate ca avnd o valoare de postulat.
10. Spanul
Este personajul negativ din basmul „Harap Alb”, cel care reprezinta intruchiparea vicleniei, manipularii si inselaciunii, schimbandu-si fara ezitare atitutidea in functie de interesele sale egoiste.
Nici din punct de vedere al infatisarii „nelegiuitul” nu este tocmai atragator, iar firea sa invidioasa, aroganta si razbunatoare il indeamna chiar sa planuiasca uciderea lui Harap Alb pentru a obtine privilegiile mult ravnite, ca pretins nepot al imparatului.
Desi ura si setea de marire il imping pe Span la gesturi si comportamente reprobabile, pentru a vedea partea plina a paharului, s-ar putea spune ca fara de el, Harap Alb nu ar fi reusit sa-si dezvaluie adevarata identitate si virturile cu care era inzestrat.
9. Capcaunul
In basmul romanesc exista un personaj malefic ce se hraneste in exclusivitate cu carne de om, are o infatisare inspaimantatoare si o forta iesita din comun, precum a uriasilor mitologici: Capcaunul.
Este descris ca avand trup omenesc si cap ce prezinta trasaturile unui caine cu colti fiorosi, nu de putine ori fiind inzestrat insa cu „un ochi in frunte si unul la ceafa”.
Solitar din fire, traieste in taramuri neexplorate si de regula efectueaza incursiuni in tinutul populat de oameni, fie in cautare de victime numai bune pentru pus la protap, fie pentru a o rapi pe fata de imparat, pe care o ascunde in salasul sau ce poate fi descoperit doar cu mare greutate.
Dusman periculos, imprevizibil si care detine o putere impresionanta, Capcaunul este dificil de doborat, astfel incat multi viteji ce se incumeta sa porneasca in misiunea de salvare a printesei sfarsesc pe post de mic dejun in strachina monstrului, pana ce acesta din urma e nevoit sa se confrunte cu Fat Frumos – unicul in masura sa-l invinga.
8. Scaraoschi
Nu putine sunt situatiile in care basmul romanesc rezerva surpriza episodului in care unul sau mai multi eroi se intalnesc fara veste cu insusi Scaraoschi – imaginea celui mai viclean, mai perfid si mai periculos dusman posibil.
Din punct de vedere al deznodamantului totusi, rareori Scaraoschi reuseste sa invinga, intrucat personajul pozitiv demonstreaza istetime si nu se pierde cu firea, astfel incat izbuteste sa-l intreaca pana si pe drac in siretenie.
7. Muma Padurii
Apare zugravita ca prezenta feminina cu rol negativ, care salasuieste in inima padurilor si pune la cale capcane, vraji si tot soiul de obstacole menite sa-l impiedice pe protagonist in ducerea la bun sfarsit a misiunii sale.
Muma Padurii este descrisa uneori ca o baba urata si garbovita, stirba si cu parul incalcit, bolborosind cuvinte numai de ea intelese, ceea ce nu o face insa mai putin periculoasa, iar alte ori este identificata precum Mama Zmeilor, cea care le da ajutor odraselor sale pentru a lupta impotriva lui Fat Frumos.
6. Laur-Balaur
Este un monstru urias, cu aspect oribil, care poate sa-si faca aparitia din munti, din prapastii, fantani, lacuri fara fund, din paduri, sau pur si simplu din vazduh, avand mai multe capete (trei, sapte, noua si uneori chiar douasprezece) si trup de sarpe prevazut cu aripi.
Este una din cele mai infricosatoare aparitii in basmul romanesc si totodata o veritabila intruchipare a raului, asemanandu-se mult cu dragonul regasit in alte mitologii, mai cu seama atunci cand este decris ca o faptura ingrozitoare, care scuipa flacari pe nari.
In general, cand Laur-Balaur iese din fantana unui anumit sat, poate fi ucis doar de Sfantul Gheorghe, in timp ce balaurul de vazduh este alungat de Sfantul Ilie; doar balaurul din prapastii (de pamant) poate fi invins de Fat Frumos sau un alt personaj de basm cu rol pozitiv.
5. Zgripturoaica
Desi acest personaj negativ feminin este asociat in imaginarul colectiv unei babe urate, rea si care face vraji, nu multi sunt cei ce cunosc faptul ca in realitate denumirea acesteia este imprumutata pentru a descrie… femela-pajura.
In limbaj arhaic, pajura sau acvila era denumita Zgriptor si vara spaima-n sufletul oamenilor de la sate, amenintande-le gospodaria si animalele domestice din jurul casei, ba chiar si copiii mici, daca ramaneau nesupravegheati.
Din pricina ca uneori tinerele mame, luate cu muncile campului sau cu treburile casei, lasau copilul in fasa in copaie, la soare, pasarea de prada nu ezita sa-l insface si sa zboare iute in departari cu pretioasa-i prada in gheare.
Basmele romanesti istorisesc uneori ca acvila se transforma in vrajitoare cand ajungea la salasul sau ascuns pe culmile inaccesibile ale muntilor si isi hranea puii cu ceea ce reusise sa vaneze peste zi.
4. Ielele
In panoplia personajelor negative din basmul romanesc se regasesc si Ielele – aparitii feminine asociate unor traditii si ritualuri de origini pagane, ce amintesc de asa-numitele „spirite rele”, care dantuiesc la ceas de noapte prin paduri.
Inca din vremuri stravechi, omul din popor nutrea convingerea ca cea mai indicata solutie in cazul in care dai peste ele dintr-un motiv sau altul, este sa-ti iei picioarele la spinare, nadajduind sa nu te urmareasca pentru a te pedepsi ca le-ai vazut si/sau le-ai deranjat.
Pe cat de frumoase pe atat de periculoase, ielele din basmele noastre pun bete in roate protagonistilor, iau mintile feciorilor chipesi sau chiar le curma viata in anumite circumstante.
3. Scorpia si Ghionoaia
Sunt doua surori rele, aflate in vesnica disputa, blestemate de parinti din pricina ca erau neascultatoare, astfel incat se transformara in fapturi urate si razbunatoare: rautatea Ghionoaiei este nemasurata dupa cum se desprinde din istorisiri, intrucat „nimeni nu calca pe mosia ei fara sa fie omorat”, iar Scorpia o intrecea chiar in periculozitate, caci „varsa flacari cand este suparata, parjolind pamantul”.
Unori aceste prezente feminine monstruoase sunt descrise ca avand mai multe capete si sunt inzestrate cu puteri iesite din comun si nu de putine ori amagesc oameni, atragandu-i in cursa pentru ca ulterior sa-i manance.
2. Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop
Este unul din cele mai bizare personaje negative din basmele romanesti: regasit in povestea lui „Aleodor Imparat”, acest monstru hidos este caracterizat nu numai de deformitatile sale fizice, ci si de uratenia morala.
Pentru ca numele ce i-a fost atribuit este destul de lung, deseori vine supranumit pur si simplu „pocitania pamantului” sau chiar „omul dracului”, reliefandu-i-se in acest mod rautatea fara margini, viclenia si uratenia, deopotriva.
Pe de alta parte insa, Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-Iepure-schiop se demonstreaza un personaj caracterizat si de miselie, intrucat manifesta lasitate in actiunile sale, iar in final crapa (de ciuda sau pur si simplu ca o consecinta a propriului faliment), neizbutind sa obtina ceea ce ravnea amarnic.
1. Zmeul Zmeilor
Nu constituie tocmai o surpriza faptul ca pe primul loc in clasamentul personajelor negative se plaseaza Zmeul Zmeilor – de regula cel mai fioros si mai periculos dusman al lui Fat Frumos.
Detinand puteri uriase, Zmeul Zmeilor are o infatisare cumplita, dimensiuni impresionate si se hraneste cu carne de om.
Deseori rapeste o domnita fermecatoare pentru a o ascunde in salasul sau si a o lua de sotie sau in anumite basme, „o ingrasa, fiindca e doar piele si os”, intelegandu-se sa intentia sa este de o manca si pe ea in cele din urma.
Lupta dintre Zmeul Zmeilor si Fat Frumos se desfasoara de fiecare data pe o durata ce variara de la o zi si o noapte la cateva zile in sir, in final fiind invins de personajul pozitiv, care-l „ingroapa pana la gat” si nu-l ucide, asa cum se intampla in cazul altor monstrii de basm ce sfarsesc doborati de erou.
Bibliografie:
- Barlea, Ovidiu – „Istoria folcloristicii romanesti”, 1974;
- Gutanu, Nicolae – „Dictionar enciclopedic ilustrat”, 1999;
- Rotaru, Valentina – „Basmul Romanesc cult: antoligie comentata”, 2001;
- Georgiu, Grigore – „Istoria culturii romane moderne”, 2002;
- Datcu, Ioan – „Repere in etnologia romaneasca”, 2002;
- Cioanca, Cristian – „Metamorfozele eroului din basmul fantastic romanesc”, 2016;
- Pantazi, Marinela – „Numele personajelor din basmele populare romanesti”, 2018.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.