Top 10 obiective de vizitat in pandemie in judetul Suceava

Din perspectiva itinerariilor turistice judetul Suceava este faimos indeosebi pentru multimea bisericilor si manastirilor sale, de o frumusete unica in arealul Batranului Continent, a caror istorie este adanc inradacinata in trecutul nemului nostru.

Intregul teritoriu sucevean poarta aura glorioasa a unuia din cei mai insemnati domnitori romani ai tuturor timpurilor – Stefan cel Mare si Sfant (1438-1504), canonizat de Biserica Ortodoxa Romana in 1992, a carui amprenta dainuieste peste secole nu numai pentru ctitoriile importante pe care le-a savarsit, ci indeosebi pentru admiratia si pretuirea pe care locuitorii acestor meleguri i le rezerva.

Dupa cum bine remarca P.P. Panaitescu in lucrarea sa intitulata „Stefan cel Mare. O incercarea de caracterizare” (2003), „Nu e putin lucru ca acelasi stapanitor al unei tari mici sa invinga pe rand pe toti vecinii lui: munteni, unguri, poloni, tatari, turci. Si nu e vorba de cine stie ce osti provinciale: Matei Corvin, Ioan Albert, Mahomet II au navalit in Moldova cu toate ostile marilor lor tinuturi si toti s-au intors rusina?i”.

Plaiurile sucevene sunt renumite insa si pentru frumusetea peisajelor sale, pentru delicioasele bucate preparate dupa retete din batrani si nu in ultimul rand, pentru vinurile sale parfumate obtinute din soiuri de vita de vie autohtone.

Cei ce doresc sa descopere astfel de minunatii ocolind municipiul resedinta de judet – Suceava, se vor bucura sa afle ca lista e lunga si pentru alegerea a doar zece obiective interesante in cele ce urmeaza, au fost lasate deoparte multe altele, nu mai putin atragatoare:

  1. Rezervatia naturala Doisprezece Apostoli din Dorna Candrenilor

Gazduieste o bizara colectie de stanci cu forme neobisnuite, care parca ar fi fost sculptate pentru a infatisa chipuri umane, cea mai faimoasa din acestea fiind a unui batran cu trei chipuri distincte, fiecare din fetele sale fiind indreptata catre unul din cele trei cai de acces care poarta spre el.

In opinia specialistilor aceste formatiuni din piatra ar fi fost realizate de o populatie straveche ce vietuia pe aceste meleaguri in timpuri ancestrale, spre slava unor zeitati pe care le venerau, dar originile figurilor stancoase sunt inca invaluite in mister, neexistand dovezi stiintifice care sa sustina acesta teorie, tot astfel dupa cum e cel putin straniu ca vantul si ploile sa fi lucrat in acest mod piatra.

  1. Klippa de calcare triasice Paraul Cailor din Breaza

Constituie la randul sau o rezervatie naturala caracterizata de elemente geologice si paleontologice deosebite, a caror particularitate consta in prezenta la nivelul unor straturi de calcare rosii, a mai multor resturi de fauna fosila.

Acestea includ fosile de pesti, scoici si moluste cefalopode cunoscute sub denumirea de amoniti, depozitate in roca, resturi care ar data din perioada geologica a Triasicului.

Bogata zestre de astfel de fosile se regaseste in Obcina Feredeului, pe cursul Paraului Cailor – un afluent al Moldovei si a incitat interesul multor specialisti din tara si de peste hotare inca din secolul al XIX-lea, studiate fiind in detaliu de geologul si paleontologul vienez Edmund Mojsisovics (1839-1907).

  1. Cheile Moara Dracului

Se afla la circa 10 kilometri de Campulung Moldovenesc, chiar la poalele Raraului, pe cursul superior al paraului Valea Caselor, intinzandu-se pe o arie de peste 10 hectare.

Versantii cheilor sunt cu adevarat impresionanti, protejand in bazinul format specii de arbori cu statut de relict glaciar precum tisa – resursa nepretuita a padurilor romanesti de odinioara, dar si plante si animale ocrotite prin lege, precum floarea de colt, iar din lumea necuvantatoarelor – rasul si jderul.

Iubitorii de drumetii pe carari de munte vor descoperi cu placere aici un traseu bine marcat, spectaculos si bogat in grote, surplombe si cascade cu ape repezi, de la care cheile au si imprumutat acest nume ciudat.

  1. Pietrele Doamnei

Acopera o suprafata de peste 250 de hectare, la altitudinea de 1400 de metri, in versantul de nord al Muntilor Rarau, chiar in vecinatatea rezervatiei naturale Codrul Secular Slatioara – un alt colt de natura plin de farmec, desprins parca din povesti.

Denumirea de „Petrele Doamnei” se datoreaza a doua formatiuni stancoase ce se profileaza asemenea unor turnuri unite la baza, despre care legendele locului sustin ca ar fi servit drept ascunzatoare pentru Domnita Elena – sotia lui Petru Rares, in timpul navalirii ostilor otomane.

Nu de putine ori, pasionatii de alpinism escaladeaza aceste stanci inalte de 70 de metri, prima tentativa de acest gen incununata cu succes avand loc in anul 1921.

  1. Rezervatia Bila-Lala

Acopera o arie de peste 320 de hectare in vestul comunei sucevene Carlibaba, adapostind o fauna alpina generoasa, in categoria speciilor rare care populeaza zona numarandu-se si zimbrul.

Peisajele montane ale rezervatiei incanta privirea cu varietatea lor, de la circuri glaciare la vai si de la morene la abrupturi stancoase, impestritate de cascade cu ape limpezi si tumultoase – toate aceste elemente favorizand gazduirea unei mari diversitati de plante si animale, rareori tulburate de prezenta omului.

In anotimpul cald, la inceputul verii, vaile inverzite sunt scena la nivelul careia are loc spectacolul infloririi bujorului de munte, supranumit si „Opaitul Muntilor Rodnei”, iar cararile salbatice ale crestelor muntoase sunt strabatute fugar de capre negre, ursi sau rasi, toate sub privirea agera a acvilei de munte ce-si afla salas in punctele cele mai inalte ale piscurilor.

  1. Casa memoriala Ciprian Porumbescu

Este gazduita de unicul edificiu pastrat pana in prezent, ce facea parte din ansamblul casei parohiale a satului Stupca – asezare ce azi poarta numele marelui nostru compozitor, Ciprian Porumbescu (1853-1883) – locuita odinioara de familia preotului, scriitorului si militantului bucovinean Iraclie Porumbescu.

Muzeul memorial a fost de fapt infiintat intr-o anexa a fostei case parohiale, realizata integral din lemn spre sfarsitul secolului al XIX-lea, avand doua incaperi, un coridor si o prispa, situata intr-o zona verde din imediata vecinatate a livezii familiei.

Aici se afla expuse obiecte ce au apartinut membrilor familiei Porumbescu, una din piesele cu valoare evocatoare deosebita fiind chiar pianul Marioarei Ratiu-Porumbescu – sora compozitorului – dar si fotografii, documente si alte exponate autentice specifice mediului in care a trait si a creat Ciprian Porumbescu.

Ca o curiozitate aparte, pe una din barnele acoperisului, la partea interioara, se poate remarca inca semnatura artistului scrijelita cu briceagul in vremea copilariei sale.

  1. Salina Cacica

Reprezinta una din cele mai vechi si mai bogate exploatari de sare de pe intreg cuprinsul Batranului Continent, rezervele sale datand, potrivit specialistilor, inca din neoliticul timpuriu (circa mileniul al V-lea i.e.n.).

Coborand la o dancime de 25 de metri, vizitatorul se regaseste dinaintea unei capele special amenajate, ca slava adusa Sfintei Varvara, ocrotitoarea minerilor, cu altar si amvon cioplite in blocurile de sare masiva.

La nivelul succesiv, respectiv la o adancime de 35 de metri, se regaseste o veritabila galerie de arta, expunand basoreliefuri in sare inspirate din tematici religioase.

Spre finalul traseului vizitabil al salinei se afla un lac artificial si o asa numita „Sala de Dans”, cu balcoane sculptate la randul lor in blocurile de sare.

  1. Muzeul de Arta Ion Irimescu din Falticeni

Sculptorul si profesorul sucevean Ion Irimescu (1903-2005) s-a nascut la Falticeni si a studiat la Paris, unde a dobandit o vizibila influenta a stilului lui Antoine Bourdelle (1861-1929), care si-a pus amprenta pe creatiile sale in mod decisiv.

Ion Irimescu era supranumit „Sculptorul de Suflete” si a realizat de-a lungul venerabilei sale vieti artistice o colectie enorma de lucrari care s-au bucurat de un succes rasunator nu numai la nivel national, ci si peste hotare.

Muzeul de la Falticeni expune un mare numar din operele sale, dar nu toate: una din cele mai inetresante sculpturi ale sale – statuia lui Dimitrie Cantemir – se afla expusa in sala Bibliotecii Ambrosiana din Milano.

In ceea ce priveste exponatele de la Falticeni insa, muzeograful Marius Dascalescu remarca faptul ca „fiind daltuite in bronz, marmura, lemn, ghips sau ceramica, lucrarile artistului ne invita sa descoperim sensurile incifrate in formele plastice, in teme predilecte precum dragostea materna si muzica, alaturi de o multitudine de teme istorice, filosofice sau religioase, inchegate  intr-un stil original si inconfundabil”.

  1. Chilia lui Daniil Sihastrul

Se afla intr-o grota aflata pe valea paraului Vitau, la aproximativ un kilometru de Manastirea Putna; lacasul a fost sapat in stanca, pe doua nivele si are un aspect rudimentar dar bine ingrijit, cu o incapere scobita efectiv in stanca la nivelul inferior, ce servea drept chilie si o scarita de lemn ce conduce deasupra acesteia, spre paraclis.

Ani intregi petrecu bietul sihastru in genunchi cu dalta-n mana, cioplind necontenit si din greu in vartoasa stanca. Dupa o munca strasnic de grea, ostenitoare si indelungata isi vazu si el sfarsita chilia, cu ajutorul lui Dumnezeu, la care nadajduia mereu”, scria istoricul Dimitrie Dan.

Vechile hrisoave ale cronicarilor de odinoara mentioneaza ca aici a vietuit ca schimnic „Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul, prooroc si sfatuitor de taina al lui Stefan cel Mare la ceasuri de restriste”.

  1. Cladirea Izvorului Sentinela din Vatra Dornei

Constituie o atractie turistica aparte, avand aspectul unui castel medieval in miniatura, construit simbolic deasupra unui izvor descoperit in anul 1871.

Cosntructia a fost finalizata in 1896 si a avut parte de o istorie plina de evenimente, in cursul Primului Razboi Mondial turnul sau de veghe servind efectiv ca punct de observare.

Initial cladirea purta numele contelui Iulius Falkenhei, care a sustinut cu tarie proiectul edificarii unei statiuni balneoclimaterice la Vatra Dornei, obtinand aprobarea corespunzatoare din partea Imparatului Austro-Ungar Franz Joseph.

 

Bibliografie:

  1. Giurescu, Constantin C. – „Targuri sau orase si cetati moldavene: din secolul al X-lea pana la mijlocul secolului al XVI-lea”, 1967;
  2. Cernovodeanu, Dan – „Stiinta si arta heraldica in Romania”, 1977;
  3. Opris, Tudor – „Plante unice in peisajul romanesc”, 1990;
  4. Adam, Sergiu – „Ctitorii Musatine: biserici, manastiri, cettai, curti domnesti secolele XIV-XVI”, 2001;
  5. Moisescu, Cristian – „Arhitectura romanesca veche”, Vol. I, 2001;
  6. Hapenciuc, Cristian Valentin – „Elemente de analiza si prognoza in turism: studiu de caz: Judetul Suceava”, 2004.

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 126 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.