Botosaniul este unul din cele mai prolifice judete ale tarii in materie de personalitati de seama ale culturii neamului nostru – leagan al unor artisti, scriitori, poeti sau oameni politici care au lasat o amprenta profunda in aluatul identitatii poporului nostru.
Nu este de mirare asadar ca pe cuprinsul acestui judet regasim o serie intreaga de case memoriale sau edificii cu profil muzeistic ce poarta nume sonore in acest context, precum cele ce omagiaza opera si viata lui George Enescu, Mihai Eminescu sau Nicolae Iorga de pilda.
Nu in ultimul rand, lacasurile de cult, monumentele istorice inchinate eroilor neamului, parcurile si ariile botosenene care respira istorie isi asteapta cu bratele deschise vizitatorii incantati sa descopere frumusetile acestor meleaguri:
- Turbaria de la Dresca
Se afla in comuna Lozna, in partea de nord-vest a judetului Botosani si constituie o rezervatie naturala cu specific botanic, cu totul si cu totul deosebita: este alcatuita din zone mlastinoase, laculete, turbarii si poiene la nivelul carora s-au format ecosisteme unice, ce gazduiesc plante si animale rare, protejate prin lege.
Din punct de vedere al bogatiei vegetatiei, Turbaria de la Dresca se bucura de o salbaticie unica, fiind dificil de explorat, motiv pentru care aici se regasesc anumite plante ce indragesc umiditatea, precum ligularia, merisorul si bradisorul de balta, orhideea romanesca, bujori salbatici, salcii taratoare si plauri cu stuf care nu au facut nicicand cunostinta cu omul.
- Bucecea – Baltile Siretului
O alta interesanta rezervatie naturala cu statut de arie protejata se afla la sud-vest de Calinesti, acoperind o suprafata de aproximativ doua hectare: Bucecea- Baltile Siretului.
Este vorba despre o vasta zona la nivelul careia se regasesc o serie intreaga de specii floristice rare, din categoria carora se remarca de pilda golomatul, firuta, pirul de Bucecea, pipirigul sau coada vulpii.
Tot aici creste si o specie aparte de cimbrisor ale carui proprietati curative se bucura de o pretuire aparte in randurile sustinatorilor fitoterapiei, in opinia carora aceasta planta ar detine puteri miraculoase ca diuretic, antiseptic intestinal si antiasmatic, utilizandu-se deopotriva si ca aromatizant natural al vinului sau pe post de condiment in bucataria traditionala romaneasca.
- Conacul Haret din Vladeni
In anul 1760 fu cladit la Vladeni, in comuna Corlateni, un conac mandru, pe un singur nivel, cu ziduri albe si coloane zvelte la partea anterioara, care strajuiau intrarea cu trepte albe ce purtau intr-un fel de cerdac primitor si elegant, asemanator intrarilor din templele semete apartinand epocii anticilor eleni: Conacul Haret.
Pe masura trecerii anilor, cladirea a pierdut treptat din semetie si splendoare, dar fu restaurata complet in epoca moderna, astfel incat actuala sa infatisare sa corespunda pe deplin planurilor originale ale constructiei, fiind transformat in centru social.
- Muzeul Memorial George Enescu din Dorohoi
Nascut la Liveni, George Enescu (1881-1955) a nutrit o nostalgie aparte pe durata intregii sale vieti pentru locul sau de bastina:
„Ma trag din parinti romani si m-am nascut la Liveni, in inima Moldovei… Locuiam intr-o casa mica cu pridvor de lemn vopsit, unde se uscau funiile de ceapa la soare. Si acum mai vad taranii, in camasi albe, cu ilice albastre, cum cantau in asfintit… Aceasta este cu adevarat tara mea, iar imaginea ei am dus-o cu mine”, scria marele nostru compozitor in memoriile sale.
Azi, casa aceasta este un muzeu memorial in incinta caruia se regasesc multe obiecte din perioada copilariei artistului, fotografii si documente din anii tineretii sale.
- Bustul lui Valter Maracineanu din Dorohoi
Tot in Dorohoi, calatorul pasionat de istorie poate admira si un monument istoric cu o valoare si o semnificatie deosebita pentru poporul nostru: bustul ofiterului Nicolae Valter Maracineanu (1840-1877).
Acest erou al nemului a cazut in lupta impotriva trupelor turcesti, in timp ce plasa drapelul Regimentului romanesc 8 linie pe parapetul redutei Grivita.
Bustul sau se afla in parcul din Dorohoi, in imediata vecinatate a Primariei, realizat fiind in bronz de catre artistul botosenean Horia Miclescu (1891-1976) – sculptor si scriitor de talent, cu studii de arta plastica in Italia.
- Casa memoriala Mihai Eminescu
Casa de la Ipotesti, in care a trait Luceafarul poeziei romanesti, Mihai Eminescu (1850-1889), are un farmec aparte, care intr-un mod aproape ciudat se potriveste precum o manusa incarcaturii romantice si atat de incantatoare a operei poetului.
„Locuinta parinteasca nu era palat boieresc, ci o casa modesta de tara dar incapatoare si gospodareasca, nu lipsita de anume eleganta rustica. (…) Un pridvor inalt in fata, la care suiai pe vreo sapte trepte de lemn, un acoperamant al tindei, in chip de fronton grec sprijinit pe doua coloane svelte, dadeau albei cladiri acoperite cu tabla un vag stil neoclasic”, o descria George Calinescu.
In realitate insa, actuala casa memoriala Mihai Eminescu este o copie, reconstruita complet fiind dupa modelul original al locuintei din copilarie a poetului, fiind mobilata cu piese originale din secolul al XIX-lea.
- Flamanzi
Atestata documentar inca din anul 1605, localitatea Flamanzi a intrat in istorie ca focar de declansare a marii rascoale taranesti din 1907.
In memoria acestui eveniment important care a avut repercursiuni asupra puternicelor transformari sociale de la inceputul secolului XX in tara noastra, in centrul orasului a fost ridicat un monument realizat de catre sculptorul sucevean Gavril Covalschi (1925-2012).
Alaturi de acesta se afla si un basorelief complementar executat in bronz, la nivelul caruia sunt reprezentati taranii care au participat la marea rascoala, desculti sau purtand opinci, alergand inarmati cu furci, coase sau topoare, iar cei ce nu aveau nici macar o unealta sau un obiect gospodaresc pentru a fi utilizat pe post de arma, pur si simplu cu pumnii stransi si chipuri manioase.
O placa de marmura inscriptionata cu un mesaj comemorativ strajuieste monumentul, purtand o fraza de pretuire adresata celor ce au luat parte la acest eveniment dramatic, la implinirea unui centenar: „Astazi, cand veacul se rotunjeste deasupra amintirii de jertfa a bunilor si strabunilor nostri, ridicam cerului ruga in semn de respect pentru cei de ieri si de buna recunoastere pentru cei de maine”.
- Fagetul Secular Stuhoasa
Este o rezervatie naturala de tip forestier care acopera o arie de aproximativ 60 de hectare, in comuna Suharau, in vecinatatea frontierei cu Ucraina.
La nivelul acesteia se regasesc fagi cu varste seculare si inaltimi impresionante, dar si stejari impunatori, carpeni, frasini, plopi, mesteacani, paltini sau artari, intr-o armonioasa tovarasie care ofera adapost unei variate faune specifice zonelor impadurite.
Fagetul asigura un optim ecosistem pentru veverite, vulpi, mistreti si caprioare, rareori tulburate de prezenta omului, intrucat aria este protejata prin lege, iar vizitarea este permisa doar de-a lungul unui traseu bine determinat, dar cu adevarat incantator pentru pasionatii de drumetii.
- Plaja Stanca Stefanesti
Zona de agrement de pe malul lacului Stanca-Costesti este efectiv luata cu asalt de turisti in ultimii ani in lunile de vara – un loc in care nisipul fin si oglinda apei atrag vizitatori de pretutindeni, incantati sa se relaxeze la soare fara sa strabata sute de kilometri pana la malul Marii Negre.
Vizitatorii acesteia trebuie insa sa respecte cu strictete reguli esentiale pentru protejarea mediului si mentinerii curateniei, nefiind permise gratarele pe plaja sau alte „extravagante” din arsenalul celor hotarati sa incinga petreceri cu focuri de artificii in zona.
- Biserica Sfantul Nicolae din Calinesti-Bucecea si Conacul Miclescu
Ctitorita in anul 1813 de catre vornicul Costache Miclescu (1754-1833), biserica Sfantul Nicolae din Calinesti-Bucecea se bucura de o pretuire deosebita din partea credinciosilor, intrucat istoria construirii sale prezinta o particularitate pe care o poate concura doar legenda Mesterului Manole: batranii de prin partea locului sustin teoria potrivit careia la nivelul Sfintei Mese din altar, s-ar afla anumite fragmente ale mainii drepte ale Sfantului Ierarh Nicolae, transferate aici de catre mitropolitul Sofronie Miclescu (1790-1861) la 24 ianuarie 1859 dintr-o biserica bucuresteana, construita chiar de catre voievodul Constantin Brancoveanu – cel ce ar fi obtinut fragmentele tocmai din Siria.
Se spune ca aceste sfinte relicve au avut darul de a ocroti lacasul de cult in multe momente de restriste si constituie un motiv in plus pentru cei aflati in cautare de liniste si reculegere spirituala de a vizita biserica, incredintati fiind ca in acest loc vor dobandi la randul lor protectia Sfantului Nicolae.
Pentru cei mai putin fascinati de randuielile bisericesti insa, la Calinesti se afla un alt edificiu interesant: Conacul Miclescu, construit in 1711, care a avut-o drept oaspete chiar si pe regina Maria a Romaniei, sotia regelui Ferdinand I.
Conacul Miclescu detine numeroase obiecte rare de arta deosebit de pretioase, mobilier de valoare realizat in perioada 1700-1800 in stiluri diferite, tablouri deosebite si splendide decoratiuni care dezvaluie bunul gust al uneia din cele mai mari familiei boieresti ale Moldovei.
Potrivit documentelor oficiale, vechea familie boiereasca a Miclestilor ar fi atestata printr-un hrisov din anul 1438, ca avand drept stramos pe parcalabul de Hotin, Stanciu Hotnogul, motiv pentru care la nivelul blazonului se regasesc doua elemente sugestive – o cheie incrucisata cu o sabie – amintind de legendele potrivit carora Miclesti au pus pe fuga in trecut otomanii la cetatea Hotinului.
Fiecare incapere a Conacului Miclescu respira istoria celor ce au stapanit timp de secole o extinsa arie din actualele judete Botosani si Suceava, urmasii Miclestilor reusind cu greu, dupa perioada comunista, sa redobandeasca proprietatea de la Calinesti, restaurand-o si redandu-i in mare parte stralucirea de odinioara.
Bibliografie:
- Cucu, Vasile & Stefan, Marian – „Ghid –atlas al monumentelor istorice”, 1970;
- Cosereanu, Valentin – „Ipotesti, casa memoriala Mihai Eminescu”, 1989;
- Ciubotaru, Ion H. – „Valea Soimuzului Mare: monografie folclorica”, Vol. I, 1991;
- Opris, Ioan – „Muzee si colectii din Romania: mica enciclopedie”, 2002;
- Cracana, Gheorghe N. – „Legendele comunei Cristinesti din Botosani”, 2003;
- Badescu, Ilie, Sisestean, Gh. & Popa, Florin – „Atlas sociologic rural”, 2011;
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.