Incarcate de simboluri si semnificatii, basmele poporului roman s-au transmis de-a lungul timpului din generatie in generatie, pastrand vie reprezentarea eroilor autohtoni care izbutesc sa invinga raul, uneori aventurandu-se in taramuri fantastice, alteori insa chiar pe pamant, in vatra noastra stramoseasca. Daca americanii au supereroii din benzile desenate, iata ca avem si noi in povestile noastre eroi fantastici sau oameni simpli, semi-zei sau fiinte supranaturale.
Eroii basmului romanesc insa nu sunt intotdeauna perfecti, desavarsiti si plini de virtuti: uneori sufera metamorfize spectaculoase, alteori cad in capcane din care izbutesc sa iasa cu greu, pot avea calitati si defecte, deopotriva, asemenea oamenilor de rand. Adica niste supereroi care seamana cu cei care i-au creat.
Nu putine sunt tiparele de basm culese si prelucrate de mari scriitori romani, care gratie iscusintei narative si propriului talent, le-au invesmantat in aura nespus de frumoasa a istorisirii menite sa dainuie peste vremuri, aducand in prim-plan eroi ce numai pe plaiurile noastre puteau sa ia nastere.
Ca si in alte mitologii, eroii basmului romanesc sunt deseori ajutati in actiunile lor bune de alte personaje mai mult sau mai putin impunatoare, cum ar fi de pilda Sfanta Duminica, Sfanta Vineri, Zana Zanelor sau altele care aparent detin roluri bizare in contextul istorisirii, cum ar fi spre exemplu Setila si Flamanzila din basmul Harap-Alb, carora le vom dedica in cele ce urmeaza o descriere aparte, plasati fiind pe locul patru in topul celor mai populari zece eroi de basm romanesc.
10. Baba Dochia
Locul zece este rezervat Babei Dochia – un personaj feminin negativ in folclorul romanesc, portretizand de regula soacra cea rea care din pricina caracterului sau egoist, invidios, aspru si vesnic incarcat de numultumire este pedepsita de Sfanta Vineri.
Baba Dochia este transformata in stana de piatra impreuna cu oile sale, pentru ca isi persecuta nora, o tanara frumoasa si cu suflet bun, incredintandu-i sarcini gospodaresti cu neputinta de indeplinit, facand-o sa sufere si sa verse lacrimi amare.
9. Stan Patitu
Stan Patitu este un erou care nu vroia sa se insoare cu niciun chip, dar avand parte de aventuri iesite din comun in miezul carora isi vara coada si un dracusor, omul izbuteste in final sa devina bogat, casatorit si cu un copilas.
Istoria lui Stan Patitu este una din putinele in care dracul da o mana de ajutor omului, dar numai din pricina ca i-a mancat bucatele din desaga si a fost pedepsit de Scaraoschi sa-i slujeasca timp de trei ani.
8. Ivan Turbinca
Desi numele de Ivan este imprumutat din Rusia, eroul din povestea lui Ion Creanga este tipicul personaj de la sate care sufera o metamorfoza fundamentala, transformandu-se din-un om bun, credincios si facator de bine intr-unul necinstit, siret si necuviincios.
Ivan uita de intentiile bune pe care le avea initial, dobandind de la Dumnezeu un sac soldatesc fermecat in care sechestreaza dracii si isi schimba comportamentul pe masura trecerii timpului, nesocotind poruncile Celui-de Sus si inchizand pana si Moartea in sac.
Recurgand la un siretlic, sechestreaza ulterior Moartea chiar in racla ce-i era destinata lui insusi, astfel incat, eliberata fiind de Dumnezeu, il ameninta pe Ivan ca nu-i va lua viata in vecii vecilor, nici macar atunci cand va osteni de batranete si se va ruga de ea cu lacrimi in ochi sa-si poata da sufletul.
7. Fat Frumos
Apare zugravit in basme precum un supererou autohton, in masura sa inviga raul sub orice forma s-ar prezenta acesta, indeplinind misiuni imposibile si izbutind sa dobandeasca in final cea mai aleasa rasplata pentru faptele sale vitejesti.
6. Calin Nebunul
Este unul din cei mai nastrusnici eroi de poveste, ale carui aventuroase ispravi il conduc pe carari similare cu cele strabatute de Fat Frumos, ucigand zmei si zmeoaice, salvand fete de imparat sechestrate in codrii tainici si iesind victorios din orice alta incercare dificila la care este supus.
In cele din urma este insa tradat de proprii sai frati care-i reteaza picioarele, dar pana si din aceasta cumplita tragedie iese basma curata, vindecat fiind de o zmeoaica pe care o crutase de taisul sabiei.
Mai mult decat atat, in final se infatiseaza dinaintea imparatului si-i istoriseste toate cele prin care a trecut, prezentandu-i drept chezasie limbile zmeilor ucisi si inelul care apartinuse celei mai frumoase fiice a imparatului.
Desigur, basmul nu se putea incheia faca ca viteazul Calin sa nu o ia de sotie, traind fericiti pana la adanci batraneti.
5. Greuceanu
Personaj-simbol pentru conceptul popular al binelui, Greuceanu constituie la randul sau intruchiparea virtutilor masculine ce imbratiseaza justitia, adevarul si curajul, luptand impotriva raului si nedreptatilor de orice fel.
In ajutorul sau vine tocmai Faurul Pamantului – un personaj care-si are originile in negurile timpului devenit fratele de cruce al eroului – si care, cu intelepciunea sa fara margini, ii ofera invatatura, sfaturi si putere pentru a iesi invingator din confruntarea cu fortele intunericului si urii, care furasera Sorele si Luna.
Fratia dintre cei doi devine la randul sau un mijloc prin care se dezvaluie alte calitati ale lui Greuceanu precum devotamentul, pretuirea prieteniei sincere, bunatatea sufleteasca si omenia.
4. Flamanzila si Setila
In panoplia celor mai interesanti eroi ai basmului romanesc se plaseaza si Flamanzile si Setila – doua personaje ale caror nume deja sugereaza principala lor caracteristica de tip comportamental.
Flamanzila este intruchiparea unei foame fara putinta de potolit, in timp ce Setila are vesnic sete, indiferent cat de mult ar bea.
Desi intr-o prima faza apar zugraviti ca personaje negative intrucat produc pagube uriase pustiind totul in calea lor manacand paduri, pasuni, si band tot ceea ce le iesea in cale, Flamanzila si Setila se demonstreaza in final aliati ai lui Harap Alb, ajutandu-l sa-si duca la bun sfarsit misiunea.
Alaturi de aceste doua bizare aparitii, apar de altfel si alte rude ale lor la fel de iesite din comun, precum „Gerila”, „Ochila” sau „Pasari-Lati-Lungila”, dar Flamanzila si Setila sunt cei mai frecvent amintiti in basmele romanesti.
3. Pacala
Cel mai popular personaj al snoavelor de pe plaiurile noastre este fara indoiala Pacala, desi nu de putine ori, in tovarasia sa ii regasim si pe Tandala si Pepelea.
Pacala nu numai ca este descurcaret si inventiv, dar isi invesmaneaza ispravile cu mult umor, temeritate si ironie, desi intr-o prima faza se prezinta ca un om simplu, din popor, nu tocmai lipsit de naivitate.
2. Praslea cel Voinic
Este tipicul personaj care se aventureaza sa colinde taramuri de basm intr-un lung proces menit nu numai sa-l supuna multor incercari iesite din comun, ci sa-l si transforme, sa-l maturizeze si sa-i indrepte pasii pe cararea justa, invingand raul si izbutind sa aduca in prim-plan virtuti de necontestat precum vitejia, modestia, chibzuinta si nu in ultimul rand, un comportament cuviincios.
In plus, Praslea detine si puteri supranaturale, avand forta de a lupta corp la corp cu zmeii, motiv pentru care i se si spune „Cel Voinic”, dar chiar fiind si in masura sa se transforme in flacara, sau de a intelege graiurile in care comunica alte vietuitoare.
1. Harap Alb
Locul de frunte in clasament nu putea sa apartina altui erou decat Harap Alb – cel mai complex si mai interesant personaj de basm romanesc, avand in vedere ca este intruchiparea tanarului lipsit de experienta, naiv si supus greselii, care porneste pe drumul spre maturizare dotat in egala masura cu defecte si calitati, dar care reuseste in final sa invete din lectiile de viata acumulate, stfel incat sa devina un barbat de incredere, iscusit, corect si inzestrat cu toate cele de trebuinta pentru a deveni un bun imparat.
Pe de alta parte insa, Harap Alb nu este lipsit de sensibilitate, generozitate si curaj, acceptand sa-si „spele pacatele” devenind servitorul unui om rau si viclean si ajungand sa fie ucis chiar de acesta din urma prin taierea capului.
Harap Alb este readus in viata insa de catre fiica lui Ros-Imparat care detinea o serie de instrumente magice cu ajutorul carora reuseste sa-l intoarca printre cei vii si in acest mod se dezleaga juramantul facut Spanului, obtine mana fetei de imparat si devine el insusi suveran, mostenind tronul tatalui sau.
Concluzii:
Pitoresti si surprinzatori, eroii basmului romanesc sunt deseori supusi unor metamorfoze comportamentale care indica in cele din urma ca sunt supusi schimbarii asemenea oamenilor obisnuiti, desi aventurile lor se desfasoara in circumstante fantastice.
Metamorfoza survine de altfel fie din proprie initiativa, fie la cerere, fie impusa fiind de anumiti factori sau personaje complementare – procesul constituie o particularitate cu nuanta distinctiva a literaturii noastre traditionale, dupa cum afirma Cristian Ciaonca in lucrarea sa intitulata „Metamorfozele eroului din basmul fantastic romanesc” (2016).
Acest lucru reprezinta „o interesanta inovatie (…) care a incercat si poate a si reusit sa stabileasca legatura intre anumite straturi traditional-arhaice si orizonturile noi de cultura, dar si intre real (univres fizic, palpabil, dar conditionat si limitativ) si fantastic (univers autonom, nelimitat, cu reguli si structuri proprii, vazut ca o alternativa la realitatea vietii cotidiene), acordand o identitate proprie istorisirii de tip legendar in contextul universal”, sublinia autorul.
In mod surprinzator insa, eroii basmului romanesc detin capacitatea de a sugera o seducatoare realitate imaginara verosimila, propunand miracolul ca o solutie familiara, cu care ar putea face cunostinta oricine si oricand, sfidand normele elementare ce tin de viata noastra de zi cu zi, cu o simplitate si cu o armonie cuceritoare – un motiv in plus sa-i indragim si sa le pastram vie memoria prin istorisirea aventurilor lor, de la o generatie la alta.
Bibliografie:
- Barlea, Ovidiu – „Istoria folcloristicii romanesti”, 1974;
- Gutanu, Nicolae – „Dictionar enciclopedic ilustrat”, 1999;
- Rotaru, Valentina – „Basmul Romanesc cult: antologie comentata”, 2001;
- Georgiu, Grigore – „Istoria culturii romane moderne”, 2002;
- Datcu, Ioan – „Repere in etnologia romaneasca”, 2002;
- Cioanca, Cristian – „Metamorfozele eroului din basmul fantastic romanesc”, 2016;
- Pantazi, Marinela – „Numele personajelor din basmele populare romanesti”, 2018.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.