Stapanul Inelelor de J.R.R Tolkien si noul serial Amazon
Cand a inceput sa lucreze la romanul Stapanul Inelelor, John Ronald Reuel Tolkien (J.R.R. Tolkien, 1892-1973) nu isi imagina catusi de putin ca trilogia sa avea sa devenina una din cele mai stralucite capodopere fanteziste epice ale tuturor timpurilor.
Era, desigur, entuziasmat si manat de o efervescenta creativa fara precedent, care-l determina sa ramana aplecat asupra condeiului pana in zori de zi, scriind, modificand si continuand sa plasmuiasca lumea atat de captivanta a romanului sau, ce a cucerit si continua sa cucereasca generatie dupa generatie.
Publicat in perioada 1954-1955, romanul avea sa dea startul unei curse frenetice de retiparire si traducere in peste 40 de limbi ale lumii, bucurandu-se de-a lungul timpului de o notorietate uriasa, care a depasit-o pe cea a prequel-ului sau – The Hobbit, devenind un fenomen literar ce a determinat jurnalistii de la Sunday Times sa afirme ca „exista doua categorii de cititori: cei care au parcurs deja pe nerasuflate Stapanul Inelelor si cei care sunt pe cale sa o faca”.
Fost ofiter in armata britanica pe durata Primului Razboi Mondial, J.R.R. Tolkien era un expert in comunicare, specializat in filologie si lingvistica – o minte prolifica, perfectionista, metodica si deosebit de creativa, destinata parca sa construiasca lumi imaginare complexe si incarcate de semnificatii si simboluri, ale caror profunzimi sunt si azi analizate cu o furibunda fascinatie de catre critici si fani, deopotriva.
Preistoria imaginara a lui Tolkien si Pamantul din Mijloc
Universul fantezist din Stapanul Inelelor este amplasat intr-o perioada pseudo-preistorica imaginara, in taramul alegoric al asa-numitului „Pamant de Mijloc”, populat de o mare varietate de creaturi – de la oameni la hobbiti si de la elfi la orci sau alte fiinte bizare, dar cu atat mai intrigante.
Evenimentele graviteaza in jurul posesiei unui inel cu puteri nemasurate, din pricina caruia se dezlantuie un razboi teribil intre Bine si Rau, intre Lumina si Intuneric, Speranta si Deznadejde, Adevar si Minciuna – doua tabere care cunosc pe deplin periculoasa putere a inelului magic si incearca s-o controleze potrivit propriilor valori si interese.
Structurat in trei volume – „Fratia Inelului”, „Cele doua turnuri” si „Intoarcerea regelui”, romanul Stapanul Inelelor nu poate fi socotit totusi o trilogie intrucat naratiunea prezinta sinergie, continuitate si coerenta, cu legaturi directe intre personaje si intre actiunile intreprinse de aceastea.
Interesant este insa faptul ca in corespondenta autorului au fost identificate o serie intreaga de scrisori in care se mentiona faptul ca „Pamantul din Mijloc” ar reprezenta o proiectie fantezista a Terrei, intr-o perioada ancestrala imaginara, amplasata de Tolkien intr-unul din momentele preistorice extinse ale originilor omenirii.
Surse, concepte si elemente care au influentat intrigile din Stapanul Inelelor
In ceea ce priveste sursele si temele literare abordate de autor, parerile specialistilor sunt atat de variate si de complexe incat aproape concureaza cu romanul in sine.
Cu toii concorda insa asupra faptului ca opera lui Tolkien imprumuta elemente din mitologie, religie, filozofie, antropologie, botanica, si nu in ultimul rand din… domeniul medical, acesta din urma conferind chiar caracteristici specifice personajului Gandalf.
Potrivit biografiei lui Tolkien, intocmita de Robert Lazu, ideea atribuirii puterilor magice personajului Gandalf ar avea originile intr-o intamplare reala din copilaria autorului, cand fu muscat de un paianjen-babuin in gradina in care se juca, fiind ingrijit ulterior de un doctor carismatic, pe nume Thornthon S. Quimby, a carui personalitate a influentat mult portretul vrajitorului cel bun din Stapanul Inelelor.
Calatorind insa pe firul naratiunii, romanul dezvaluie o lume fictiva deosebit de complexa, in profunzimile careia se regasesc concepte religioase, filozofice si mituri bine reprezentate in culturile multor popoare ale lumii, indeosebi imprumutate din bazinul vechilor civilizatii nord-europene.
Exista similitudini cu epopeele scandinave si anglo-saxone deopotriva, pornind de pilda de la inelul prezent in legendarului poem islandez Volsunga-saga, ce istoriseste originea si declinul clanului Volsung, dar si cu elemente apartinand poemului anglo-saxon Beowulf.
Interesant este insa si faptul ca pivotul central al puterii absolute detinute prin intermediul unui inel magic se regaseste si in dialogul socratic al lui Plato – „Republica”, desi intr-o forma care nu urmeaza pe deplin conceptul potrivit caruia se sfarseste prin a fi corupt de insasi puterea acestui artefact.
In realitate, „lucrarea lui Tolkien nu se poate interpreta prin intermediul unei explicatii unice, ci doar tinand seama de numeroasele teme si motive pe care le abordeaza scriitorul si le transforma in blocuri de piatra cu ajutorul carora isi cladeste propria epopee moderna, presarata cu brutalitati dar si cu compasiune”, dupa cum scria Irina-Maria Manea intr-un material dedicat, intitulat „Cum s-a nascut Stapanul Inelelor: Epopeile nordice, sursa de inspiratie pentru J.R.R. Tolkien”.
Impactul operei asupra culturii si artelor
Opera lui Tolkien in general a avut darul de a inspira multi exponenti ai artelor in realizarea unor lucrari de importanta majora la nivelul panopliei literare, muzicale, picturii, sculpturii, dar si arhitecturii, intrucat o serie de proiecte moderne ale unor edificii impresionante din Dubai sau Israel au imprumutat elemente decorative imaginate in romanele sale.
Influentele literare in sectorul genului fantastic sunt pe de alta parte de necontestat, alimentand puternic publicul larg cu dorinta de a dobandi tot mai multe istorisiri apartinand acestei matrici – lucru care a contribuit la proliferarea lucrarilor fantasy in general si a extins in buna parte si plaja SF-urilor moderne.
Mai mult decat atat: in lumea jocurilor video, a deschis larg portile unui produs care s-a bucurat ani in sir de o popularitate fara precedent: Dungeons & Dragons, pentru a nu mai vorbi despre lansarea succesiva a faimosului Warcraft sau a pleiadei de jocuri ulterioare a caror actiune se desfasoara tocmai in teritoriul asa-numitului „Pamant de Mijloc”.
In anii ’70, nu putine au fost formatiile muzicale care au adoptat o orientare melodica si textuala pentru piesele lor de succes inspirandu-se tocmai din Stapanul Inelelor – un exemplu elocvent in acest sens il constituie de pilda trupa britanica Led Zeppelin sau creatiile artistei new-age irlandeze Enya.
Aceasta din urma de altfel a compus doua piese destinate coloanei sonore a primului capitol al filmului – Fratia Inelului.
In universul cinematografic, Fratia Inelelor a beneficiat pana in prezent de trei adaptari, dar cea care s-a bucurat de cel mai mare succes a fost realizata sub forma unei trilogii regizate de Peter Jackson, in perioada 2001-2003, cu Elijah Wood, Liv Tyler si Orlando Bloom, generand circa trei miliarde de dolari si adjudecandu-si nu mai putin de 17 premii Oscar.
Lucrurile nu s-au oprit insa aici: Amazon a anuntat de curand lansarea propriului sau serial inspirat din romanul lui Tolkien, incepand cu data de 2 septembrie 2022 – acesta este proiectul caruia-i vom dedica ceva mai multa atentie in cele ce urmeaza.
Noul serial Amazon inspirat din Stapanul Inelelor
Filmarile s-au desfasurat in Noua Zeelanda, iar actiunea serialului se anunta oarecum diferita fata de tot ceea ce am vazut si citit pana acum in contextul Tolkienian referitor la Pamantul din Mijloc: potrivit afirmatiilor realizatorilor, evenimentele sunt plasate undeva „intr-o perioada de pace relativa, cu mii de ani inainte de cele istorisite in volumele „The Hobbit” si „Stapanul Inelelor” de catre autor”.
Serialul va fi structurat pe mai multe sezoane, Amazon Studios nutrind convingerea ca acesta este proiectul cel mai potrivit pentru a concura cu succes Netflix si HBO, dorindu-si mai cu seama sa puncteze in acelasi timp si o victorie fata de Disney, in conditiile in care la inceputul lunii mai 2021 a cumparat si celebrul studio hollywoodian Metro Goldwin Mayer, imbogatindu-si astfel portofoliul cu multe alte filme clasice care s-au bucurat de-a lungul timpului de un succes rasunator.
Este vorba despre un nou serial care nazuieste sa rivalizele cu „Urzeala Tronurilor”, sub bagheta regizorala a lui Juan Antonio Bayona, cu o distributie cat se poate de interesanta: Cynthia Addai-Robinson, Robert Aramayo, Owain Arthur, Nazanin Boniadi, Tom Budge, Morfydd Clark, Benjamin Walker, Peter Mullan, Maxim Baldry, Ian Blackburn, Kip Chapman, Anthony Crum si Maxine Cunliffe, alaturi de alti artisti mai mult sau mai putin cunoscuti, de pe micile sau marile ecrane.
Din punct de vedere al costurilor, o estimare groso-modo a observatorilor ridica nivelul bugetului alocat primului sezon la aproximativ 465 de milioane de dolari.
Producatorii executivi ai serialului – J.D. Payne si Patrick McKay – au declarat, precum celebrul personaj tolkienian Bilbo, ca „sunt gata sa porneasca din nou la drum”, dupa ce si-au exprimat speranta ca fanii genului se vor declara entuziasmati de surpriza ce le-a fost pregatita potrivit unei retete secrete in „salsa Amazon”:
„Intr-un fel, pe toata durata filmarilor, chiar am trait si am respirat aerul din lumea Pamantului de Mijloc, intr-o experienta cu adevarat fenomenala, pe care o putem numi chiar „aventura vietii noastre”. Suntem nerabdatori sa facem cunostinta cu reactia telespectatorilor pasionati de genul fantasy”.
In ciuda tuturor elementelor promitatoare, vestea lansarii serialului de catre Amazon Studios a avut parte si de critici ceva mai acide, din partea celor ce considera ca „micile ecrane sunt sufocate de povesti de adormit copiii, nu era nevoie de una in plus care sa ne faca sa ne pierdem timpul”.
Ramane de vazut daca primul sezon va avea darul de a dezintegra o astfel de opinie, cucerind noi fani cu episoadele sale incarcate de aventura si magie.
Deocamdata ne-au fost oferite doar cateva picaturi din nectarul menit sa ne deschida apetitul, sub forma unor imagini ale personajelor cheie ce vor fi prezente in grupul protagonistilor, postate la nivelul retelelor de socializare, fara detalii in masura de a satisface curiozitatea celor interesati.
Bibliografie:
- J.R.R. Tolkien – „The History of Middle-earth”, Vol I-XII, 1983-1996;
- Lazu, Robert – „Lumea lui Tolkien”, 2004;
- Ortberg, John – „Credinta si indoiala”, 2011;
- Lewis, C.S. – „Despre lumea aceasta si despre alte lumi”, 2012;
- Black, Jonathan – „Istoria sacra”, 2014;
- verbanck, Geert – „365 de filme pe care trebuie sa le vezi”, 2020;
- Read, Benjamin & Trinder, Laura – „Lumea din miezul noptii”, 2020.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.