Fanariotismul a reprezentat un sistem social, economic, politic si cultural impus de catre Poarta in secolul al XVIII-lea.
Cuvantul “fanariot” provine de la cartierul Fanar din Constantinopol. De aici erau originari cei mai multi dintre domnitorii Tarilor Romane in secolului al XVIII-lea. Pana in 1774, ei erau descendentii unor familii de origine romana, albaneza sau greceasca. Asa apare Racovita, Ghica, Mavrocordat, Callimachi. Spre sfarsitul epocii fanariote se constata preponderenta grecilor la tronul Principatelor: Ispsilanti, Mavrogheni, Caragea etc.
O data cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet integrate structurilor politice si militare otomane. Au incetat sa mai desfasoare o politica externa proprie.
Principala trasatura a epocii este noul caracter al regimului dominatiei otomane. Acesta era mult mai apasator din punct de vedere politic si economic. Domnitorii au devenit functionari in cadrul administratiei sultanului. Aveau rangul de pasa cu doua tuiuri (tuiul era un steag otoman din cozi lungi albe de cal pe o lance cu semiluna – insemn al puterii otomane). Erau numiti sau revocati in functie de interesele Portii si de sumele de bani puse in joc.
Sistemul obligatiilor Tarilor Romane catre Imperiul Otoman
Obligatiile catre Poarta veneau in multe forme si favorizau Imperiul. Pe spinarea taranilor romani se indestulau turcii.
- Tributul: creste permanent, dar reprezinta o mica parte a obligatiilor
- Mucarerul mare la 3 ani si cel mic in fiecare an: suna de bani platita pentru numirea domnului si pentru reinnoirea domniei
- Peschesurile: daruri pentru sultan si marele vizir, facute mai ales de Bairam
- Obligatia de aprovizionare cu grane: mari cantitati de grane, vite, cherestea, silitra trimise la Constantinopol. Un adevarat monopol otoman asupra bunurilor romanesti.
Ierarhia social-politica in timpul domniilor fanarioe
Accentuarea dominatiei otomane a avut o influenta negativa asupra institutiilor tarii. Vechea ierarhie a boierilor bazata pe marea proprietate funciara a fost modificata.
A aparut reforma lui Constantin Mavrocordat ce a stabilit ca boierii doar vor detine o functie in stat.
Urmand modelul otoman, boierimea va forma “Divanul cel mare” si institutia “celor cinci de sus”, protipendada:
- logofatul
- vornicul
- hatmanul: conducator al granicerilor si al politiei
- postelnicul
- aga: comandant al politiei Capitalei si targurilor
Marii boieri isi spuneau frati, si numai ei purtau barba. Din cele patru clase de boieri, ultima era a mazililor. Ei erau descendentii fara dregatorii ai boierilor mici de la tara. Rangurile urmau reguli stricte de protocol.
Un boier de clasa a treia saruta poala anteriului unui boier din prima clasa. Doar cei din protipendada se sarutau pe obraz intre ei. Domnii fanarioti au creat noi dregatorii. Boierilor fara functie li se acordau titluri fara acoperire.
Caftanul, vesmantul purtat de boieri, si de domnitor la investirea la Poarta a devenit un simbol. Un simbol al statului social si un rapid mijloc de imbogatire.
Asadar, a aparut un real conflict intre boierii pamanteni si cei fanarioti, intre romani si greci. Cele doua partide isi vor disputa puterea, conducerea Principatelor si politica cu Constantinopolul.
Regimul fanariot a dus la:
- regres economic, politic si militar
- orientalizarea culturii si civilizatiei
Limba greaca era folosita in administratie si biserica. Au fost preluate moravurile, imbracamintea si stilul de viata de la Constantinopol. Dupa 1774 se vor raspandi ideile si stilul de viata occidental.
Izvoarele juridice si codurile de legi au fost inspirate de codul civil austriac si codul civil al lui Napoleon. Domnitorii au incercat reforme administrative si sociale.
Constantin Mavrocordat (1730-1769)
Domn al Tarii Romanesti de sase ori si de patru ori domn al Moldovei. Mavrocordat era foarte abil in a-si cultiva relatiile la Poarta.
In tot acest rastimp a infaptuit numeroase reforme. A desfiintat rumania in Tara Romaneasca, reglementand zilele de claca.
A dus o reforma fiscala cu impozitari. Reforma administrativa si judecatoreasca a adus unele inovatii semnificative: sistemul functioarilor platiti, instante de judecata in fiecare judet si limitarea autoritatii clerului.
Alexandru Ipsilanti
Domn al Tarii Romanesti in 1774-1782 si 1796-1797 a devenit si domn al Moldovei in 1786-1788.
Fiind un om invatat, cu studii de matematica si filosofie, s-a preocupat de invatamant. A reorganizat Academia Domneasca de la Sf. Sava, a infiintat scoli de preoti si orfelinate.
S-a ingrijit de starea edilitara a Bucurestiului. A stabilit noi delimitari administrative. Au aparut primele cismele din oras si a inceput ridicarea unei curti domnesti.
S-a organizat sistemul postelor, manufacturile de hartie. Cea mai importanta realizare a fost Pravilniceasca condica – cod de legi pentru reorganizarea justitiei.
Tudor Vladimirescu si “Adunarea Norodului”
Inceputul secolului al XIX-lea a cunoscut un spirit revolutionar european. Imperiul Otoman era in criza, iar cel rus incerca sa-si creasca dominatia in Balcani.
Marii boieri pamanteni din Tara Romaneasca au fost inspirati de ideile si principiile iluministe din epoca. De ideile nationale moderne. Au hotarat organizarea unei revolte care sa redea Principatelor vechile privilegii luate de fanarioti.
Tudor Vladimirescu, fost comandant de panduri si sudit al Rusiei a fost ales. S-a instituit Comitetul de Obladuire – organism politic provizoriu desemnat sa inlocuiasca domnitorul. Tudor trebuia “sa ridice norodul cu arme si sa urmeze precum este povatuit ca sa faca folos neamului crestinesc si patriei noastre”
Miscarea condusa de Tudor Vladimirescu se va desfasura intre ianuarie si mai 1821. Actiunea romaneasca se va desfasura in stransa legatura cu Eteria. Tudor va incheia un legamant cu capeteniile acesteia, Iordache si Farmache impotriva dominatiei otomane.
Eteria era o societate secreta creata de greci. Planurile militare vizau o rascoala generala in Balcani, acordand Principatelor un rol important.
La chemarea lui Tudor au raspuns pandurii. Acestia alcatuiau nucleul militar al miscarii, taranimea si mica boierime. Ei au format “Adunarea norodului”. Acesta era organismul politic si militar dupa modelul Adunarii Nationale a Revolutiei franceze.
Iata un fragment din Declaratia lui Tudor de la Pades: 23 ianuarie 1821
” Fratilor locuitori ai Tarii Romanesti, veri de ce neam veti fi! Nici o pravila nu opreste pe om de a intampina raul cu rau! Sarpele cand iti iasa inainte, dai cu ciomagul de-l lovesti, ca sa-ti aperi viata. Dar pe balaurii care ne inghit de vii, capeteniile noastre, zic, atat cele bisericesti, cat si cele politicesti, pana cand sa-i suferim a ne suge sangele din noi? Pana cand sa le fim robi? “
Vor aparea Cererile norodului romanesc ce vor contine principii moderne. Tara cerea:
- numirea in functie dupa merit
- libertatea comertului
- armata nationala
- desfiintarea vamilor interne
Insa revolta romano-greaca a fost dezavuata de rusi si de tarul Alexandru I, membru al Sfintei Aliante. Tratativele initiate cu otomanii si descoperirea lor de eteristi a insemnat sfarsitul lui Tudor Vladimirescu. Parasit de capitanii sai, Tudor Vladimirescu a fost judecat si condamnat de Eterie pentru tradare.
Dar anul 1821 a provocat sfarsitul regimului fanariot in Principate. In 1822 domniile fanariote au fost inlocuite cu cele pamantesti. Poarta l-a numit pe Ionita Sandu Sturdza domn in Moldova si pe Grigore Dimitrie Ghica domn in Tara Romaneasca.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: 100 de ani de la Marea Unire – Centenarul – 1 Decembrie 1918, Ziua Nationala a Romaniei | Mythologica.ro
Pingback: Societate, cultura si religie in Evul Mediu romanesc | Mythologica.ro