Rusaliile

 Cu radacini adanci in vechile ritualuri agricole pagane, Rusaliile s-au transformat in apanajul crestinismului. Referintele despre ea apar inca din Vechiul Testament ca “ Sarbatoarea Saptamanilor”.

Ziua a cinzecia” devine mai tarziu simbol al legamantului la iesirea din Egipt.

 

Ce sunt Rusaliile?

Ziua aceasta solemna incarcata de simbolism si misticism a fost interpretata mai tarziu doar ca pogorarea Duhului Sfant asupra apostolilor lui Iisus.

Insa semnificatiile ei intrec biserica crestina, ajungand pana la ideea Pastelui in cultura christica.

Rusaliile reprezinta deschiderea Bisericii universale, deschiderea spre alte popoare. Este momentul zero cand iudaismul crestin se transforma in crestinism universal.

Tot acest moment e piatra de temelie a Bisericii de la Ierusalim a apostolului Pavel si a numeroaselor contradictii care au urmat.

Rusaliile/rusalcele, fiicele lui Rusalim imparat sunt personaje feminine malefice a caror existenta se petrece mai ales in vazduh, vara si in padure. Similare Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza in aer sau pe pamint, noaptea, asezate in cerc, dar, daca sint zarite de un muritor sau daca, din greseala cineva calca pe locul pe care au dansat (acolo iarba este arsa), acesta se imbolnaveste foarte grav de o boala numita, in limbaj popular, “luat de Rusalii” sau “ologit de rusalce”.

Rusalii din latinescul “Rosalia”, sarbatoarea trandafirilor, constind in depunerea de trandafiri pe morminte; aceasta sarbatoare pagana s-a suprapus cu sarbatoarea crestina

Sarbatoarea este legata de abundenta vegetala a verii. Caderea Rusaliilor este un dans frenetic cu prabusiri in somn hipnotic, practicat in Duminica Rusaliilor de femeile romance din zona Timoc, insa acesta este considerat mai degraba un caz izolat de datina locala. In Dobrogea romanizata, era obiceiul trandafirilor Rosalia de la sfirsitul primaverii, sarbatoare tinuta de credinciosi in relatie directa cu pomenirile din cultul mortilor.

Foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice.

Remediul magic-ritual impotriva Rusalcelor sau al bolilor il ofereau, in sudul tarii si in Moldova, Calusarii.

 

Calusul- ritual de exorcizare

Calusarii sunt o confrerie magica in care anumiti  indivizi sunt initiati dupa un ritual foarte sever pentru a dobandi puterile necesare cerute de traditie.

Multi cercetatori au atribuit calusarilor origine pur romana, cu mentiunea ca unii au pus aceasta origine pe seama Salilor sau a Colisalilor romani. Altii, plecând mai ales de la prezenta femeilor în jocul calusarilor, le-au considerat originea tot romana, dar în legatura cu ,, jocul romanilor intocmit de Romulus spre rapirea Sabinelor ”, cum considera Hediale Radulescu, de pilda. Apoi Theodor Sperantia crede in (,,Miorita si Calusarii”) ca ,, obiceiul acesta noi il avem de la daci, dar el trebuie cautat mult mai adanc in timp, la egipteni“.

Ovidiu Birlea vede in Jocul Calusarilor ,, contopite doua reprezentari principale: una legata de venerarea Ielelor, si a doua ,legata de cultul CABALIN, respectiv de ,, cultul totemic al calului “.  H.B. Oprisan admite si ,,descendenta romana ” a Calusarilor la care adauga ,,unele infeuente dacice”.

Mircea Eliade vede in jocul Calusarilor un ritual de initiere a tinerilor, la geto – daci.

Pe linga calitatile sale curative, despre dansul Calusarilor se crede ca are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamintului si femeilor.  Astfel, dansurile calusaresti au acelasi efect cu al betiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Ingropatul Craciunului, Iordanitul Femeilor). Jocul Calusarilor poarta cu sine functii si semnificatii diferite ca vechime si semnificatie:

desfatarea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Ciocnitul Calusului) in care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;

transferul magic al fertilitatii divine prin vrajirea, in timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prasire si inmultire, si a blidului cu seminte pentru insamantarea si rodnicia ogoarelor;

grabirea casatoriei fetelor si fertilizarea simbolica a tinerelor neveste prin intrarea lor, la incheierea jocului, în hora calusarilor si prin atingerea phalusului purtat de Mut;

vindecarea persoanelor “luate din Rusalii”, “luate din Calus” etc. prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut sparta cu batul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la calusarul supus unei morti rituale, numita Doborarea calusarilor, la omul bolnav;

– jucatul copiilor purtati in brate in hora Calusului sau saritul lor, intinsi pe pamant, de catre calusari pentru alungarea bolilor, in special a “frigurilor”;

alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin amenintarea lor cu diferite arme preistorice (bete, sabii din lemn, arcuri cu sageti), prin scenele razboinice (Razboiul), prin plantele vrajite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor calusaresti care imita, uneori, mersul la trap sau in galop al cailor, prin formule indescifrabile si zgomote produse de zurgalai si clopotei.

 

Sarbatoarea Rusaliilor, mituri si credinte, superstitii si obiceiuri

Rusaliile au devenit, pe lânga Pasti, a doua sarbatoare rezervata botezurilor.

In ajunul Rusaliilor se tin Mosii de vara sau de Rusalii – cu targuri unde oamenii gasesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie. Se crede ca sufletele mortilor (mosilor) dupa ce parasesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Pastilor), se preumbla printre cei vii, inapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor.

Rusaliile reprezinta sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea, fiind dedicata indeosebi spiritelor mortilor. Crestinii praznuiesc Rusaliile timp de trei zile (in Moldova sau Transilvania), sapte zile (Muntenia si Oltenia) sau opt zile (in Banat).

Inainte de Duminica Rusaliilor sunt Mosii de Vara, sarbatoare populara cu data mobila, dedicata pomenirii mortilor. La Mosii de vara se crede ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in joia din Saptamana Patimilor si se plimba nestingherite printre cei vii, se intorc suparate la locasurile lor subpamantene. Pentru a fi imbunate li se dau de pomana vase de lut (cumparate de la Targurile Mosilor), pline cu primele cirese – sau alte fructe, dupa posibilitati, apa, vin, lapte, mancare gatita, paine, flori, alaturi de o cana cu vin si lumanari aprinse. Aceste pomeni, facute dupa un anumit ritual, se numesc Mosi.

 

 

Sub numele de Rusalii s-au concentrat:

– doua sarbatori crestine: Pogorarea Duhului Sfant (prima zi de Rusalii) si Sfanta Treime (a doua zi de Rusalii)
un set de rituri dedicate zanelor – urme ale unor ritualuri precrestine. Rusaliile sunt zane rele ce-i pedepsesc pe oamenii care fac rele si nu respecta zilele de sarbatoare; pentru a le determina sa plece o varianta este ritualul ‘confreriei magice’ a Calusului / Calusarilor –  – caruia i se atribuie si valente de vindecare (inclusiv a bolilor provocate de rusalce), de exorcizare sau de initiere.
– cea mai importanta din cele 18 sarbatori de peste an ale Mosilorsupravietuirea probabil a unui cult precrestin al mortilor, stramosilor. ‘Pomenile au rolul de a-i face pe morti sa plece imbunati la ale lor’. Pesemne ca de aici provine si numele: la romani, Rosalia, ‘Sarbatoarea Trandafirilor’ era o zi închinata comemorarii mortilor, în care pentru a imblanzi sufletele celor disparuti se aduceau ofrande alimente si se puneau trandafiri pe morminte.
– tot sub acest aspect agrar se incadreaza probabil si Rusaliile Vechiului Testament (numite si ‘Sarbatoarea saptamanilor’ in cultul mozaic): o sarbatoare agricola de bucurie, in care se ofera parga din roadele pamantului. Mai tarziu, ajunge o aniversare a Legamantului, care fusese încheiat la 50 de zile de la iesirea din Egipt.

 

 

 

 

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 2,570 times, 1 visits today)

4 thoughts on “Rusaliile”

  1. Pingback: Calendar popular romanesc | Mythologica.ro

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.