Epoca bronzului a marcat o perioada de profunda transformare in Europa si pe teritoriul actual al Romaniei, caracterizata printre altele si de manifestari religioase specifice, fundamentale in viata si cultura din aceasta perioada.
Religia in epoca bronzului a constituit un fenomen complex si a jucat un rol esential in viata cotidiana, in practicile funerare si in relatiile sociale, reflectand diversitatea si interconectivitatea comunitatilor umane. Ca timp vorbim de perioada timpurie a epocii bronzului intre cca. 3500 si 2200 a.Chr., cea mijlocie intre 2200 ?i 1600/1500 a. Chr., iar cea tarzie intre cca. 1600/1500 ?i 1100 a. Chr.
In Europa, precum si pe teritoriul actual al Romaniei, religia s-a manifestat sub forma unei largi varietati de practici si credinte, influentate de mediul geografic, de interactiunile culturale si de resursele disponibile, deopotriva.
Mormintele si monumentele funerare din aceasta perioada au furnizat o bogata sursa de informatii despre convingerile religioase ale comunitatilor din epoca bronzului: ritualurile elaborate, obiectele depuse in morminte si constructiile funerare. Toate sugereaza o intensa preocupare legata de viata de apoi, dar si in ceea ce priveste relatia dintre lumea terestra si lumea spiritelor.
De asemenea, artefactele religioase si simbolurile regasite la nivelul siturilor arheologice ofera o perspectiva ampla asupra credintelor si practicilor spirituale: idolii, amuletele si obiectele ritualice indica un interes aparte in raport cu fertilitatea, protectia si comunicarea cu divinitatile.
In paralel cu aspectele funerare si materiale, mitologia si traditiile orale au detinut la randul lor un rol semnificativ in cadrul religiei, intrucat povestirile si legendele transmise pe cale orala au contribuit la intarirea coeziunii sociale si la incredintarea unei metaforice stafete spirituale de la o generatie la alta.
De ce religia era atat de importanta pentru om in acea perioada indepartata?
Motivele pentru care religia ocupa un rol deosebit de important in viata oamenilor in epoca bronzului sunt legate pe de o parte de dorinta acestora de a-si explica o serie intreaga de fenomene naturale si de a le interpreta intr-o maniera originala si pe de alta parte de sensul de apartenenta pe care aceasta il oferea membrilor unei comunitati.
Divinitatile erau asociate in general cu elemente ale naturii, astfel incat evenimentele neobisnuite, precum cutremurele, seceta sau eclipsele, dar si cele banale, precum ploaia, vantul, succesiunea zilei si noptii sau orice altceva care depindea de natura erau considerate manifestari ale vointei acelor divinitati.
Religia in acea perioada indepartata a servit insa si ca un factor de coeziune sociala la nivelul comunitatilor: credintele, ritualurile si practicile comune au ajutat la intarirea legaturilor dintre membrii unei comunitati anume.
Iata de ce, participarea la ceremonii religioase si respectarea normelor si valorilor asociate randuielilor spirituale au avut darul de a genera un sentiment de apartenenta si solidaritate.
Nu in ultimul rand, religia a servit si ca legitimare a autoritatii: multi lideri din epoca bronzului pretindeau ca au fost alesi sau binecuvantati de divinitati pentru a conduce – un mod extrem de convenabil de a-si justifica pozitia privilegiata.
Mai mult decat atat: unii lideri sustineau chiar ca ar fi fost descendenti ai divinitatilor, pretinzand supunere oarba din partea tuturor membrilor comunitatii.
Un alt aspect important este legat de dificultatile si incertitudinea care caracterizau viata in acea perioada: oamenii se confruntau mereu cu foametea, razboaiele si bolile, astfel incat religia le daruia speranta si-i familiariza cu conceptul de „providenta” in fata acestor provocari.
Credinta in zei si promisiunea unei vieti de apoi ii ajuta sa faca fata dificultatilor viatii cotidiene si sa gaseasca pana la urma chiar si un sens in suferintele lor.
Ritualurile religioase si ceremoniile constituiau o parte importanta a vietii in epoca bronzului, servind la sarbatorirea si la comemorarea unor evenimente importante: orice putea deveni un bun motiv de organizare a unei ceremonii religioase – o recolta bogata, nasterea sau moartea unui membru al comunitatii sau nazuinta de a dobandi protectie din partea divinitatilor venerate.
Elemente distinctive ale religiei in epoca bronzului in Europa si pe teritoriul actual al Romaniei
Religia practicata in epoca bronzului in Europa si cea practicata pe teritoriul romanesc de azi prezinta o serie intreaga de asemanari si deosebiri semnificative, avand in vedere spatiul geografic si particularitatile acestuia, care influentau concret culturile respective.
In categoria asemenarilor distingem trei elemente importante: politeismul, importanta ritualurilor si ceremoniilor si rolul socio-politic al religiei, in timp ce deosebirile tineau de panteonul zeilor (uneori cu unele suprapuneri, in functie de contextul cultural si istoric), de influentele si schimburile culturale si de procesul evolutiv al practicilor religioase in sine.
Este firesc de altfel ca de-a lungul unei perioade atat de indelungate, populatiile anumitor arealuri europene sa fi aviut practici religioase simple si ancorate in relatia lor directa cu mediul in care traiau, dar pe masura ce societatile au evoluat si au intrat in contact cu alte culturi si religii, practicile corespunzatoare au suferit la randul lor schimbari si adaptari, deopotriva.
In general, obiecte de cult si celelalte artefacte ritualice din epoca bronzului alcatuiesc o zestre destul de comuna la nivelul intregului continent: statuete si figurine, vase ritualice decorate cu scene religioase sau simboluri sacre, arme si unelte asociate unor sacrificii rituale, dar si amulete si talismane pentru protectie si noroc.
Unele situri arheologice din epoca bronzului includ structuri care au fost interpretate ca fiind destinate practicarii unor ritualuri religioase, printre acestea numarandu-se altarele si sanctuarurile – locuri care erau utilizate pentru depunerea de ofrande, pentru sacrificii si inaltarea de rugaciuni, dar si pentru organizarea de intalniri avand drept scop stabilirea unei comuniuni spirituale.
Descoperirile arheologice continua insa sa aduca la lumina noi elemente si perspective asupra religiilor si practicilor spirituale ale oamenilor din acea perioada.
Cum s-a impletit religia autohtona cu cele provenite de pe urma impactului migratiilor si invaziilor?
In epoca bronzului, teritoriul romanesc de azi a fost martor la o serie intreaga de valuri migratoare si invazii ale diferitelor grupuri etnice si culturale, iar aceste interactiuni au generat un impact considerabil asupra religiei autohtone si a culturii in general.
Elementele acestui proces complex prezinta caracteristici fascinante, manifestandu-se la nivelul a cinci importante trasaturi:
-
Sincretismul religios: odata cu migratiile si invaziile, diferite grupuri etnice au adus cu ele propriile practici religioase si propriul catalog de divinitati; in timp, acestea s-au impletit si au interactionat cu religia autohtona, conducand la un sincretism religios – proces care s-a aflat la temelia unor noi forme de religii, care imbina elemente din ambele directii;
-
Adoptarea si adaptarea zeilor straini: unele comunitati autohtone au adoptat si au adaptat zeii si zeitatile straine in cadrul propriului lor panteon religios; cuceritorii tindeau sa-si impuna propriile randuieli spirituale, dar traditiile locale nu dispareau de la o zi la alta, astfel incat unele divinitati au fost asimilate in cultura locala, in timp ce religia a adoptat straie noi;
-
Transformarea si reinterpretarea practicilor religioase: impactul migratiilor si invaziilor a determinat unele schimbari si reinterpretari ale traditiilor autohtone, astfel incat anumite ceremonii si ritualuri au fost adaptate pentru a reflecta noile realitati culturale si sociale;
-
Competitia religioasa: odata cu venirea noilor grupuri etnice si religioase, s-a intesificat si competitia religioasa in regiune, comunitatile nefiind mereu dispuse sa adopte traditiile straine, ci le-au respins cu vehementa adesea, in functie de propriile lor interese, convingeri si relatii cu noii veniti;
-
Supravietuirea elementelor autohtone: in ciuda influentelor externe, unele elemente ale religiei autohtone au supravietuit asadar, continuand sa joace un rol fundamental in viata spirituala a populatiei locale.
Toate aceste aspecte au contribuit insa la diversificarea si evolutia practicilor religioase in regiune in acea perioada tumultoasa a istoriei, influentand fara indoiala traditiile, practicile rituale si panoplia artfactelor religioase pe intregul teritoriu romanesc de azi.
Dovezi arheologice din Romania care au dezvaluit manifestarile religioase ale oamenilor in epoca bronzului
In teritoriul Romaniei de astazi au fost descoperite numeroase dovezi si artefacte care indica practicarea religiei si manifestarile spirituale ale populatiei autohtone in epoca bronzului, pornind de la cele destinate sacrificiilor umane si animale si continuand cu morminte, obiecte de cult decorate cu simboluri religioase, picturi rupestre sau articole de depozit funerar.
Printre cele mai bogate situri arheologice din aceasta categorie de pe teritoriul tarii noastre amintim:
-
Situl arheologic de la Cetateni (oseminte umane si de animale interpretate ca fiind rezultatul unor ritualuri de sacrificiu);
-
Mormintele de la Pecica (depuneri funerare care reflecta credintele si practicile spirituale ale comunitatii, incluzand obiecte ceramice, podoabe si arme);
-
Situl arheologic de la Copaceni (morminte datand din epoca bronzului, continand obiecte ceramice si obiecte de podoaba utilizate ca depuneri funerare);
-
Pestera Muierilor (statuete antropomorfe si zoomorfe, precum si obiecte ceramice decorate cu simboluri religioase);
-
Situl arheologic de la Poiana Ciresului (morminte si obiecte funerare, dar si arme, unelte si vase ceramice);
-
Situl arheologic de la Giurtelecu Simleului (dovezi ale unei asezari din epoca bronzului, cu spatii destinate practicarii de ritualuri religioase);
-
Situl arheologic de la Salcuta, in apropierea Dunarii (morminte si obiecte funerare asociate practicilor si ritualurilor asociate mortii);
-
Situl arheologic de la Baia, situat in apropierea Deltei Dunarii (morminte si artefacte din epoca bronzului, inclusiv obiecte funerare).
Locuri sacre din epoca bronzului pe teritoriul romanesc actual
In contextul practicarii ritualurilor si ceremonialurilor religioase in epoca bronzului pe teritoriul Romaniei, au existat si locuri sacre sau sanctuare speciale destinate acestor scopuri. Iata in cele ce urmeaza cateva exemple elocvente in acest sens:
-
Muntele Gugu: situat in vecinatatea orasului Zalau, era considerat un loc sacru in trecut, pastrandu-si chiar si pana in prezent acest privilegiu in traditia locala. In epoca bronzului, acesta ar fi putut fi folosit ca loc de inchinare sau ca sanctuar religios, unde se desfasurau ceremonii si ritualuri;
-
Grota si pestera de la Rascruci: a fost un alt posibil loc sacru in epoca bronzului, la nivelul caruia se practicau ritualuri religioase sau era utilizat ca loc de adapost pentru comunitati pe durata desfasurarii ceremoniilor speciale;
-
Pestera de la Cioclovina: situata in Muntii Apuseni, se presupune ca aceasta pestera ar fi fost un alt loc sacru in epoca bronzului. Descoperirile arheologice indica faptul ca pestera a fost locuita inca din acea perioada, iar obiectele gasite aici ofera indicii despre practicile religioase ale locuitorilor din acea vreme;
-
Muntele Cetatii: acest munte din zona Horezu, judetul Valcea, este asociat cu numeroase legende si traditii locale. In epoca bronzului, acesta ar fi putut fi un alt loc sacru unde se desfasurau ceremonii religioase sau rituale speciale;
-
Dealul Tampa: situat in judetul Bra?ov, acest deal era socotit la randul sau loc sacru in epoca bronzului. Descoperirile arheologice din zona indica faptul ca a fost locuit inca din acea perioada, iar pesterile si inaltimile naturale ar fi putut servi drept locuri de practicare a ritualurilor religioase.
Acestea sunt doar câteva exemple de posibile locuri sacre sau sanctuare din epoca bronzului pe teritoriul Romaniei. Astfel de locuri ar fi putut juca un rol important in viata spirituala si religioasa a comunitatilor de atunci si ar fi putut fi folosite pentru desfasurarea diferitelor ceremonii si ritualuri.
De asemenea, o alta caracteristica a noii epoci este depunerea de obiecte in pamant, mai ales bronzuri, dar si alte tipuri de obiecte. Fenomenul se intensifica catre sfarsitul epocii bronzului pentru a inceta brusc în secolul VIII a. Chr. Cea mai mare parte a specialistilor inclina spre o semnificatie cultica atribuibila acestui fenomen. Depunerile pot fi considerate ofrande sau avand functie votiva, ori ca un fel de distrugere intentionata în cadrul unei ceremonii de tip “potlach”. Printre depozitele mai cunoscute le amintim pe cele de la Uioara, jud. Alba (5812 piese, 1100 de kg), Aiud, Spalnaca.
Epoca bronzului se defineste la inceput prin asezari restranse, economia se baza preoponderent pe cresterea vitelor, iar societatea prin structuri de putere si prestigiu (de exemplu, apare tumulul ca monument funerar). Diferenta se remarca si la nivelul ceramicii de o cu totul alta factur? in comparatie cu cea neolitica, precum si in ceea ce priveste obiectele de metal.
In ceea ce priveste ritul si ritualul funerar, au fost folosite atat incineratia, cat si inhumatia, ambele cu o multime de subtipuri si variante, în functie de traditia grupurilor sociale respective si de statutul social al defunc?ilor. Datele arheologiei par sa indice, din punct de vedere al religiei, o preponderenta a unui cult solar, in cadrul unei religii de tip politeist.
Bibliografie:
- Childe, Vere Gordon – „The Religion of the Bronze Age Barrows”, 1940;
- Coles, John M. & Harding, Anthony F. – „The European Bronze Age”, 1979;
- Tiplic, Ioan Marian – „Religia si Mitologia in Epoca Bronzului din Transilvania”, 2003;
- Fokkens, Harry & Harding, Anthony – „The Oxford Handbook of the European Bronze Age”, 2013;
- Wollak, Katalin – „Bronze Age Religion in the Carpathian Basin. Archeological-Mythological Perspectives”, 2014.
Lucrari de studiat:
- Ion Motzoi-Chicideanu, Enciclopedia Arheologiei si Istoriei Vechi a Romaniei, vol. III, M-Q
- Ion Nestor, Inceputurile societatii gentilice patriarhale si ale destramarii oranduirii comunei primitive.
- Petre Roman, Perioada timpurie a epocii bronzului pe teritoriul Romaniei, SCIVA, XXVII, 1, 1986
- Alexandru Vulpe, Spatiul egeo-anatolian si Europa sud-estica in lumina unei revizuiri a cronologiei epocii bronzului, Memoriile Academiei Romane. Sec?ia de stiinte istorice si arheologice, 1997.
- Alexandru Vulpe, Consideratii privind inceputul si definirea perioadei timpurii a epocii bronzlui, Timpul Istoriei, I, In Honorem Emaeritae Ligiae Barzu, 1997.
- Alexandru Vulpe, M. Petrescu-Dambovita (coord.), Istoria romanilor, vol. I, Mostenirea timpurilor indepartate, Bucuresti, 2001.
- J. Boardman, I.Edwards, N.Hammond The Cambridge Ancient History – The Prehistory of the Balkans
- Kristian Kristiansen, Thomas Larsson The Rise of Bronze Age Society
- Harry Fokkens, Anthony Harding The Oxford Handbook of European Bronze Age
- M. Petrescu Dâmbovi?a Depozitele de bronzuri din România
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.