Temutii razboinici vulturi si jaguari ai imperiului aztec au fost, fara indoiala, unii dintre cei mai priceputi si feroce luptatori din lumea antica. Pentru 200 de ani ei au fost forta dominanta in Mezoamerica. Au creat astfel un urias si nemilos imperiu. Totul mergea bine pana au intalnit primul inamic pe masura, mai puternic chiar decat ei si pe care nu l-au mai putut infrange. Aceasta confruntare devastatoare a fost pentru ei inceputul sfarsitului.
Razboinicii din Mezoamerica si organizarea militara a imperiului aztec
Aztecii nu erau oameni pasnici. Razboiul juca un rol central in societatea lor si era forta care le conducea economia si religia deopotriva. Fiecare barbat aztec era un razboinic si primea instruire militara de la o varsta frageda, chiar daca era comerciant, mestesugar sau fermier. De fapt, realizarile militare, in special luarea de prizonieri, era singurul mijloc pentru a urca scara sociala in randul oamenilor obisnuiti.
Razboinicii azteci mergeau des la razboi pentru a-si extinde imperiul si pentru a aduce sacrificii in ritualurile lor. Aztecii erau cunoscuti pentru faptul ca nu-si ucideau dusmanii pe campul de lupta, ci ii aduceau acasa pentru a-i sacrifica in ceremonii complexe dedicate zeilor.
Aztecii credeau ca barbatul ar trebui sa ajunga un mare razboinic pentru ca datoria lui era “sa hraneasca Soarele cu sangele dusmanilor”.
Secretul armatei aztece catre succes era buna organizare si instruirea temeinica a razboinicilor extrem de determinati. Aztecii nu aveau o armata permanenta, ci chemau razboinicii atunci cand aveau nevoie de ei. Fiecare oras era obligat sa trimita un corp de armata de 400 de oameni pentru campanii, timp in care ramaneau ca unitate condusa de unul dintre razboinicii seniori si marsaluiau sub stindardul lor, dar si ca parte a unui grup mai mare de 8.000 de razboinici. Pana la 25 de astfel de divizii (25.000 de oameni) puteau fi mobilizate pentru o campania la scara larga.
Cine putea deveni razboinic aztec jaguar sau vultur?
Imperiul aztec era organizat cu un guvern central condus de un imparat. Preotii si casta razboinicilor veneau dupa aceea, compuse din nobili care se bucurau de un inalt status in societatea azteca. Acesti razboinici formau un nucleu profesional in armatele aztece si erau laudati in functie de realizarile de pe campul de lupta.
Razboincii azteci jaguari si vulturi faceau parte din clasa nobiliara. La unii dintre nobili se asteptau sa intre in societatea razboinicilor vultur sau jaguar si sa creasca in rang. Oamenii de rand care excelau in lupta puteau si ei sa intre in randurile lor.
Pentru a putea deveni un razboinic vultur sau jaguar trebuia sa treci prin multe teste. Si nu erau deloc usoare. Instruirea si antrenamentele incepeau la o varsta frageda. Aztecii aveau un sistem educational foarte dur. Tinerii baieti erau antrenati sa lupte, invatau despre tactici de lupta, ucidere si, cel mai important, cum sa prinda prizonieri. Intreaga societate azteca erau structurata pentru a fi mai buna la razboi decat oricare alta. Existenta si scopul razboinicilor insemna a fi un bun razboinic. La varsta de 17 ani, tinerii azteci deveneau razboinici si trebuiau sa urmeze instruirea militara. Ei puteau urca in ierarhie daca capturau prizonieri.
Moartea era o parte importanta din cultura azteca de la sacrificiu la inmormantare. Razboinicii erau o parte importanta a acestui ciclu si aspect cultural. Cand un razboinic murea in batalie sau era sacrificat, urmau ceremonii elaborate. Razboincii capturati erau sacrificati zeului soarelui si, in unele cazuri, alt razboinic facea sacrificiul.
Daca un razboinic murea in batalie, corpul sau era ars acolo pe campul de razboi si nu in orasul-stat. O sageata a lui era adusa inapoi, draptata cu insigna zeului soare era adusa inapoi si arsa. Aztecii credeau ca paradisul razboinicilor era si locul unde ajungeau femeile ce mureau in timpul nasterii. Doliul pentru razboinici era un proces lung si sacru. Se bocea timp de 8 zile la rand, iar cei care ii plangeau moartea nu se imbaiau. In acest timp de 8 zile se astepta ca sufletul eroului sa ajunga la cer langa zeul soare.
Pentru a deveni razboinic vultur sau jaguar trebuia sa capturezi 4 prizonieri intr-o batalie. Razboinicii vultur erau impodobiti cu pene de vultur si purtau o podoaba de cap cu un cap de vultur pe ea, fetele iesindu-le din deschiderea ciocului. Jaguarii razboinici purtau costume facute din piele de jaguar si se asociau cu zeul noptii.
Vulturii si Jaguarii aveau societati razboince foarte mari si erau singurii care se puteau numi razboinici permanenti sau armata profesionista. Acesti razboinici deveneau lideri sau comandanti pe campul de razboi. In acest moment ajungeau nobili sau membrii de elita ai societatii aztece. Doar asa iti puteai schimba statutul in societatea azteca. Imparatul aztec oferea o serie de drepturi razboinicilor ce urcau in ierarhie in aceste ordine militare. Aceste privilegii includeau dreptul de a purta bijuterii si podoabe militare, de a se imbraca in bumbac, a purta sandale in palatul regal, a manca carne de om si a bea octli (pulque) in public, a avea concubine si a cina in palatele regelui. Clasa razboinicilor se putea bucura astfel de cele mai inalte privilegii.
Sosirea conchistadorilor spanioli si sfarsitul imperiului aztec
Cucerirea spaniola a imperiului aztec a inceput in februarie 1519 si a fost una dintre cele importante evenimente din colonizarea spaniola a Americilor.
Cand conchistadorii au intrat in Mexic ei s-au infruntat cu razboinicii azteci. Razboinicii vulturi si jaguari erau foarte curajosi, dar armele lor erau primitive si nu ii puteau invinge. Intr-o lupta violenta, la Casa Arsenalului, 15 conchistadori au fost capturati si sacrificati. Armele de foc le-au dat superioritate spaniolilor. Deasemenea, praful de pusca si folosirea cailor (animale nemaivazute vreodata de azteci) i-a ajutat enorm.
Rezistenta azteca a fost buna si indelungata, razboinicii lor fiind bravi. Barbati si femei deopotriva au luptat impotriva spaniolilor, dar sansele erau impotriva lor.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.