In Australia tocmai s-au descoperit cele mai vechi urme ale vietii umane. Dovezile existentei vietii sunt situate cu 3.48 bilioane de ani in urma.
Fosilele descoperite in depozitele din anticele izvoare termale din Pilbara, Australia au impins dovezile existenti vietii cu 580 milioane de ani fata de cat se credea inainte.
Viata bacteriana existenta in aceste roci din vestul Australiei ne arata ca nu stim chiar totul.
Fosilele descoperite de oamenii de stiinta ne arata clar aceste lucruri. Pana in prezent, cercetatorii descoperisera microbi pe pamant datand de acum 2.7-2.9 milioane de ani. Aceste dovezi fusesera descoperite in sudul Africii.
Descoperirile acestea nu doar reseteaza ceasul planetei, dar ne si arata indicii ca viata pe pamant exista de mai mult timp decat credeam. Asta ar putea avea implicatii asupra felului in care intelegem originea vietii. Si nu doar cum o vedeam pana astazi, in oceane, si de acolo dezvoltandu-se pe pamant. Ci in apele izvoarelor termale.
Oamenii de stiinta considera doua ipoteze privind originea vietii. Fie a inceput in adancul marilor, prin ventilatia hidrotermala, fie a inceput pe pamant intr-o versiune a “baltii incalzite” in stilul lui Charles Darwin.
Descoperirea unei semnaturi potential biologice in aceste izvoare antice ne ofera o perspectiva geologica pentru demonstrarea celei din urma versiuni.
Cercetatorii ce lucreaza cu fosile de pe Marte, planeta rosie, cauta acelasi lucru. Tocmai pentru ca Marte are si ea depozite similare in antice izvoare termale de varsta similara cu cele din Australia.
Dintre trei potentiale situri de cercetare pe care misiunea de pe Marte a Rover 2020 o va avea exista si Dealurile Columbia. Acestea sunt cele mai indicate ca un mediu propice asemanator cu cel din Australia. Daca viata a putut fi consevata atat de mult timp intr-un astfel de mediu pe Pamant, de ce nu am putea sa o gasim si pe Marte?
Cum e viata pe Marte?
Asadar, putem gasi viata pe Marte in aceasta forma. Pe planeta noastra, depozitele au fost gasite pe pamant, nu in ocean. Identificand prezenta geyserit – un depozit de minerale format la temperaturi imense, bogat in siliciu, ce poate fi gasit numai in astfel de izvoare termale. Ultimul astfel de depozit fusese descoperit in roci de acum 400 milioane de ani.
In depozitele de la Pilbara, cercetatorii au descoperit si stromalit – straturi suprapuse de roca create de comunitati de microbi antici. Si au existat si alte semne de viata in aceste roci.
Asta ne arata o diversitate a vietii ce a existat in aceste ape, pe pamant, foarte timpuriu in istoria planetei. Si, mergand pe aceleasi premise, le vom putea descoperi si pe Marte.
Centrul Australian pentru Astrobiologie (The Australian Centre for Astrobiology, ACA), este fondat de Profesorul Malcolm Walter in 2001, situat la UNSW Sydney. Este asociat NASA, iar studiile lor pot fi gasite aici.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.