Melissae, cunoscute si ca Thriae sau Thriai sunt o triada de divinitati. Preotese in Grecia antica, ele au fost initial nimfe. Thriae erau capabile sa vada viitorul, sa interpreteze semnele naturii si pamantului. Ele l-au pe invatat pe zeul Apollo arta sa. Numele lor sunt Daphnis (Laurel), Kleodora (Faimoasa pentru Darul Sau) and Melaina (Cea Neagra).
Albinele si Marea Mama in Grecia antica si Creta
In timpul Greciei antice, in special in templele lui Artemis, Afrodita, Demeter si Cybele, Diana si Rhea , preotesele erau numite Melissae, ce se traduce ca “albinele”. Zeita ca Mare Mama era uneori numita Melissa, “Regina Albina”. Unele surse descriu aceste preotese ca tinere virgine, altii sustin ca titlul era unul onorific, datorat devotiunii si muncii in cinstea Marii Zeite. Oracolul de la Delphi era cunoscut ca “Albina de la Delphi” si o asemenea emblema era si pe monedele in cinstea ei. Apar albine si pe statuile lui Artemis si la Elusis in timpul Misterelor.
Preotesele lui Demeter erau numite Melissae si erau initiate, iar Artemis era albina ca zeita. Sufletele erau albine, iar rolul ei ca Melissa era cel de a atrage sufletele in aceasta lume pentru a se naste.
Este posibil ca titlul sa fi fost mostenit de la un ordin mai vechi de nimfe. Miturile Greciei antice o leaga pe Melissae de Zeus si insula Creta. Zeus s-a nascut intr-o pestera a albinelor si a fost hranit de ele. Alta forma a mitului arata ca Melisseus, regele Cretei, a fost descoperitorul mierii si al apiculturii. El a avut doua fiice Amalthaea si Melissa, ce l-au hranit pe tanarul Zeus cu lapte de capra si miere. Tatal sau a numit-o pe Melissae prima preoteasa a Marii Zeite si de atunci cele care au servit-o pe Mama s-au numit Melissae.
Apicultura apare in Creta minoica in vechile surse, hieroglife, reprezentari artistice si multe altele. Probabil asa a trecut imaginea mitica a Marii Zeite ca Regina Albina de la minoice la greci. Ea era regenerarea, divinitatea, vindecarea, puritatea si potenta magiei. Pentru antici, albina nu era doar mesager, ci si reprezentant direct al zeilor si zeitelor cerului si a altor taramuri.
Marija Gimbutas a aratat multe exemple ale simbolismului albinei pana in perioada neolitica. Ea credea ca albinele erau foarte pretuite de cretani. In Lituania, spre exemplu, femeile foloseau o antica metoda de divinitatie cu ceara topita turnata in apa rece. In functie de forma solidificata ti se citea viitorul.
Abilitatea albinelor de a crea miere era crezuta a fi de origine magica sau divina – un fel de alchimie. Producatorii de miere din Europa credeau ca trebuie sa fii pur si onest pentru asta.
Albinele in culturile antice – lacrimile lui Ra si Freya
In Egiptul antic albinele reprezentau roialitatea prin zeita Neith si soarele, prin zeul soarelui Ra. Vechiul oras egiptean Sais era casa zeitei Neith cunoscut ca si “Casa Albinelor”, Egiptenii antici credeau ca albinele sau mierea sunt lacrimile lui Ra, zeul soare. Albinele sunt vazute ca simboluri solare in multe culturi – probabil din cauza culorii. Cladirile sacre din Babilon erau ridicate pe pamant consacrat cu miere, iar incasii din Peru ofereau miere in templurile lor inchinate soarelui. In Australia si Africa albinele erau totemuri tribale.
Pentru druizi, albinele veneau din lumea paradisului Soarelui si Spiritului, iar in miturile celtilor albinele posedau intelpeciune secreta adunata in lumea de apoi. In folclorul german, albinele au venit pe pamant dintr-un paradis subteran. In legendele nordice, lacrimile Freyei eray facute din albine de aur. Mierea a adus umanitatii si miedul – una dintre cele mai vechi bauturi alcoolice de pe pamant. De aproape 6000 de ani a ajucat un rol central in vechile traditii religioase ale Europei.
In India, Vishnu este adesea asocia cu o albina albastra pe frunte sau este vazut ca o astfel de albina pe un lotus. Albinele sunt simbolul Soma, zeita lunii. Mierea si laptele sunt hrana zeilor, simbol al abundentei si vietii. In India se spune noilor-nascuti: “Iti daruiesc aceasta miere ca zeii sa te protejeze si sa traiesti o suta de toamne in aceasta lume”.
Muzele, arta si inspiratia
Musele suflau miere pe cel care il favorizau – aceasta fiind sursa cunoasterii si artelor. Asadar, in Grecia epitetul de Albina se aplica nu doar preoteselor, profetilor sau zeitelor ci si poetilor, muzicienilor, artistilor si filosofilor. Exista si un grup de stele numit Stupul Albinelor (Praesepe)
Melissae trebuiau sa intreprinda ritualuri ale puritatii prin anumite practici. Astfel, ele foloseau substante psihoactive, o “miere toxica” ce marea perceptia. Ea se numea “miere verde”. Asta se intampla probabil si la Delphi.
In multe temple din vechile culturi mediteraneene erau folosite liniile stupilor ca modele pentru organizare. Comunitate, cooperare, organizare, toate erau atributele albinelor.
Surse citate:
Allen, Richard Hinckley, “Star Names, Their Lore and Meaning”
Baring, Anne & Cashford, Jules, “The Myth of the Goddess: Evolution of an Image,”
Beiderman, Hans, trans. James Hulbert, “The Dictionary of Symbolism: Cultural Icons and the Meanings Behind Them,”
Cunningham, Scott, “Cunnigham’s Encyclopedia of Magical Herbs,”
Gimbutas, Marija and Campbell, Joseph, “The Language of the Goddess,”
Gimbutas, Marija, “The Goddesses and Gods of Old Europe, 6500 – 3500 BC, Myths and Cultic Images,”
Homer, “The Homeric Hymns and Homerica,”
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
4.5
5