In contextul original, aceste povesti aveau adesea impactul unui adevar religios. Ele pareau sa explice tot felul de fenomene de neinteles. Acestea erau legate de crearea lumii, originea ritualului si a legilor, procesele naturale. De cele mai multe ori, ele veneau sub forma de poeme mitologice.Asa apare legenda lui Demeter, zeita granelor si fertilitatii. Si a fiicei sale Persefona, rapita de Hades si dusa in Infern. Pentru greci, aceasta poveste a devenit sezonul ciclic si schimbarea naturii.Alte povesti, precum cea a lui Prometeu, vorbesc despre focul si lumina furata de la zei. Foarte interesant este faptul ca legendele sunt vii, convingatoare si sugestive
Chiar daca aceste povestiri au supravietuit intr-o forma sau alta, ele sunt vitale pentru noi. Au ramas semnificative pentru noi chiar daca si-au pierdut impactul religios. Urmele zeilor pot fi intalnite si astazi.
Ganditi-va la cereale si la zeita Ceres, numele romanilor pentru zeita Demeter. Apoi la mercur si la zeul Mercur, artele martiale si Marte, zeul razboiului. Apoi dragostea si zeita Venus. Alte cuvinte legate de “psihic“, “olimpic“, “titan” au si ele in spate tot atatea povesti cu fiinte mitologice.
Poetii acelor timpuri au fost fascinati de aceste figuri si de povestile lor. Ei au folosit personaje din vechile mitologii, uneori repovestind si reinterpretand. Cateodata au folosit aluzii sau alegorii, alteori le-au dat alte caracteristici si atribute. Dar i-au considerat mereu vii.
Isi poate gasi loc astazi mitologia in poezia moderna?
Vechii poeti antici au folosit toate personajele mitologiei lor in povesti si poezii. Ramane insa astazi acest subiect de actualitate?
Mai are mitologia romana si greaca clasica loc in poezia moderna?
Am crede ca da. Evenimentele vechi, zeii, faptele lor, povestile despre crearea lumii sunt mereu o sursa de inspiratie. Personajele si evenimentele mitologice vorbesc despre problemele eterne, mereu importante. Ce inseamna sa fii uman, iubirea si mania, razboiul si motivele sale, identitate si pierdere, complexitatea relatiilor familiale, justitia si legea, ce inseamna eroismul, speranta, disperarea.
Povestile mitologice par foarte simple, insa pline de simbolism si intelesuri ascunse. Poti crea un puzzle sau o intreaga mitologie.
Mitologia in poezie
Miturile sunt povesti tulburatoare in sine. Ele sunt interesante, rezoneaza cultural, sunt amuzante sau inspaimantatoare. Alteori pline de intrigi sau explicative. Exista un adevarat rezervor de cunostinte culturale, sperante, temeri si pasiuni, figuri arhetipale si situatii. O bogatie inepuizabila de material poetic transmis din generatie in generatie. Iar acesta poate fi mereu schimbat si refacut.
Cea mai mare parte din literatura vestului este construita pe aluzii mitologice. In special pe mitologia clasica si cea iudeo-crestina. Iar cea mai mare parte din ea nu are sens fara cunoasterea acestor mituri.
Miturile pot fi folosite si pentru a folosi si plasa experientele cuiva, gandurile si sentimentele intr-un context mai mare, deschizandu-le spre alte orizonturi. Asta le poate face sa fie mai putin personale.
Mitologia prezinta zei si semizei, eroi ce sunt proiectii si intrupari ale temerilor umane, ale dorintelor si impulsurilor primare. In timp ce noi le lasam inauntru si le numim generic, subconstient, vechii greci, le scoteau in afara, prezentandu-le sub forma de povesti si figuri. Le faceau astfel sa prinda viata, sa se intrupeze.
Cand cineva era indragostit, era prins in mreje de Afrodita. Cand cineva era intelept, Atena ii soptea la ureche. Miturile Greciei antice nu se bazeaza pe precepte etice ci pe intelegerea relatiei dintre putere si dorinta.
Tot ce este in jur este o mare poveste. Mitul poate fi repovestit, retrait si revizuit. Poate chiar toate la un loc.
- Agamemnon’s Vengeance, de Sophocles
- Archaic Torso of Apollo, de Rainer Maria Rilke
- At Eleusis, de Ella Wheeler Wilcox
- The Bacchanals, de Theocritus
- Calypso Like, de Julie Rutherford
- Circe, de Elizabeth Coatsworth
- The Death of Adonis, de Theocritus
- For Zeus (Some Say Poseidon), de Edward Alan Bartholomew
- The Frost Myth, de Alice Williams Brotherton
- Heracles the Lion Slayer, de Theocritus
- How the Raven Became Black, de John Godfrey Saxe
- Hymn to Apollo, de Callimachus
- Medusa, de Clark Ashton Smith
- Narcissus, de John W. May
- Odin Gets to See It All, de Jody Azzouni
- On Perseus and Medusa, de Richard Chenevix Trench
- Orpheus, de Dollie Radford
- Persephone, de Walter Wykes
- Pygmalion, de John Hooley
- The Return of Hyperion, de Clark Ashton Smith
- The Satyrs, de Christine Siebeneck Swayne
- Theseus and Ariadne, de Edward Robeson Taylor
- Ulysses and Calypso, de Edward Robeson Taylor
- Zeus, de Aeschylus
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.