Obiceiuri si traditii ciudate in jurul lumii

Podoabele si vestimentatia la populatia Yoruba din Nigeria

Poporul yoruba numara astazi peste 20 de milioane. Se crede ca ar fi primii oameni din lume care au practicat voodoo. Aceste traditii dateaza din secolul al VI-lea. Coroane si podoabe de cap in forma de turnuri, de cele mai multe ori reprezentand pasari ce par a-si lua zborul, sunt piatra de temelie a acestei culturi. Cea mai importanta sarbatoare – mascarada anuala Egungun – aduce la viata cele mai bune creatii. In aceste creatii, personajele nu poti fi recunoscute nici macar de cunoscuti.

Pentru populatia yoruba din Nigeria, aceste ornamente sunt sacre atat prin purtare (cercetatorii spun ca pentru yoruba ele reprezinta si actioneaza  ca un “ambasador al cerului”) si creatie (artizanii pot intra intr-un fel de transa ce imputerniceste podoabele cu puteri speciale). Traditia si sarbatoarea vorbesc despre timpul in care mortii si spiritele stramosilor viziteaza aceasta lume. Ei vin sa ne ghideze si sa ne sfatuiasca. Sarbatoarea Egungun se poate intinde pe saptamani intregi acompaniata cu batai de toba si performeri imbracati ostentativ in gateli si ornamente extraordinare.

Ornamentele si traditiile in randul indienilor nord-americani

In America de Nord, unde se pot gasi cele mai vechi podoabe din 11.000 i.Hr., vechile traditii sunt inradacinate in randul triburilor indiene native. Popoarele campiilor de vest de-a lungul raului Mississippi au traditii si obiceiuri ce au parut ciudate in ochii colonistilor. Impinsi de seceta, imputinarea bizonilor ce erau principala sursa de hrana, sau de razboi cu alte triburi, indienii si-au concentrat eforturile artistice in obiecte atent lucrate si usor de purtat.

In est, unele triburi foloseau scoici marine pentru a crea podoabe sau gateli numite wampum, ce erau valorificate ca si moneda de schimb, serveau ca inregistrare istorica si puteau fi purtate ca bijuterii. Cand erau purtate unite ca o centura, wampum serveau ca un simbol al intelegerii – un tratat, un document semnat.

Se mai gasesc si astazi powwow-uri ce servesc ca liant social si spectacol tribal. Aceste adunari implica mai multe triburi si sarbatori in care dansatorii se invart frenetic in ritmul batailor tobelor.

Tuaregii din Sahara

Turbanele reprezinta desertul. In Sahara, tuaregii pot fi intalniti purtand astfel de ornamente, calare pe camile. Distinctiva lor culoare albastra le face vizibile de departe. Nu te poti insela in privinta unui tuareg. El pare un miraj ce se ridica deasupra timpului si locului.

Strainii i-au numit adesea pe tuaregi “oamenii albastri”. Aceasta este o referinta la culoarea indigo in care sunt vopsite turbanele. Culoarea foarte puternica a valurilor si turbanelor se imprima in pielea lor, devenind incet-incet una cu ele. Primul turban al unui barbat este insotit de verseturi din Coran, asadar acesta este atat spiritual – acoperindu-i fata se poate feri de rau, dar si practic – tinand departe nisipul biciuitor din Sahara.

Turbanul este un accesoriu barbatesc si este purtat doar de barbati. Tocmai de aceea, a-si expune gura si nasul strainilor li se pare rusinos. Asadar, ei isi vor inlatura turbanul doar in gata familiei si apropiatilor.

Cultura si mostenirea XHOSA

Cultura Xhosa vine din salbaticul Cap al Sudului African. De mai mult de 400 de ani aceasta regiune batuta de vanturi a avut niste traditii interesante. Odata ce o femeie Xhosa inainta in varsta, marimea podoabei crestea pentru a-i arata statutul. La anumite ocazii speciale acestea pot atinge marimi fabuloase. In special la nuntile Xhosa putea vedea decoratiuni extrem de colorate si diferite.

In estul Capului pot fi gasiti si astazi fabricanti si artizani ai acestor autentice bucati din trecut.

NIHANG – secta razboinicilor

Podoabe si ornamente impresionante, imense chiar, sunt marca traditiilor sikhilor Nihang. In mod traditional, aceste turnuri erau folosite pentru a ascunde arme si pentru protectie.

Cel mai mare turban inregistrat vreodata apartine lui Major Singh si masura 400 metri de material, necesitand peste 100 de cleme si ace de par, cu 51 de simboluri metalice religioase.

Acum 400 de ani, mogulii erau invadatori in India de astazi.  Aici intra in scena Nihang – ce se traduce ca si “crocodilul” – indicand lipsa fricii fata de moarte – o secta sikha cunoscuta pentru artele martiale si abilitatea de lupta cu sabiile. Ei isi purtau parul foarte lung impodobit cu turbane imense de un albastru intens. Numite “dastaar boonga”, adica “turnurile fortarete” au fost la inceput folosite pentru a-i ajuta sa se fereasca daca le este aruncata o sabie spre cap. Adapostea in acelasi timp si pumnale, sabii si alte discuri taioase de aruncat.

Desi in timpurile noastre, secta a trecut de la actele martiale la cele spirituale, in fiecare primavara acesti razboinici si fortaretele lor descind in Anandpur, regiunea Punjab din India pentru Hola Mohalla, o sarbatoare datand din secolul al XVIII-lea. Aceasta sarbatoarea era menita sa arate lumii intregi talentul lor la artele martiale. In cea de-a treia zi ar loc intreceri de cai. Nihang stau in picioare pe cai si simuleaza lupte cu sabia, uneori chiar impotriva a zece oponenti. Sabiile se agita, oamenii sar, iar turbanele sclipesc in soarele indian.