Istorie, civilizatie si mitologie
Traditiile folclorice bulgare
Popor nomad, provenit din Pakistan sau Altai, bulgarii iubeau caii. Erau priceputi in metalurgie si traiau in clanuri sub conducerea khanilor ce detineau puterea absoluta. Au fost razboinici extraordinari luptand alaturi de Attila hunul. In secolul al VII-lea au infiintat un stat in stepele rusesti la nord de Caucaz. Dar acesta a durat doar cateva decenii, fiind atacat de khazari. Asparuh a plecat cu o parte din trib sa caute pamanturi noi si a ajuns in Balcani protejandu-i pe slavi de atacurile bizantine. Mituri si legende din Bulgaria, folclor, traditii si obiceiuri – toate au fost transmise din aceasta perioada.
Ca grup minoritar, cultura si limba lor au fost repede absorbite de majoritatea slava. Acesti bulgari timpurii au lasat in urma asezari de piatra impresionante la Pliska si Presla. Unii experit considera ca il aveau ca divinitate pe Tangra, zeul cerului. Caii albi erau adorati, iar intestinele erau folosite pentru divinatie.
Perechea lui Tangra ar fi fost Umai, zeita feritilitatii. Religia antica bulgara s-ar fi putut concentra pe adorarea celor sapte corpuri ceresti: soarele, luna si cele cinci planete – Jupiter, Venus, Mercur, Marte si Saturn. Samanismul era deasemenea practicat, fiecare clan avand totemul sau ca animal sacru – caprioara, cainele, lupul avand o importanta particulara.
Altii le compara religia cu zoroastrianismul. Nu aveau un sistem scris, insa au fost descoperite rune ce descriu un calendar exact bazat pe un ciclu de 12 ani, similar cu cel chinez, fiecare an purtand un nume de animal, pasare sau reptila.
Folclorul din Bulgaria
Folclorul din Bulgaria este asemanator cu cel de la granita romaneasca. Aici se mentine credinta in fiinte supranaturale, in creaturi mistice, iar oamenii au o atitudine mai poetica, mai “pagana”. Toate aceste creaturi mitice sunt legate de natura. Cand oamenii le atrag, ele sunt prezentate ca prietenoase, iar cand le fac rau, le aseamana cu demonii.
Unele dintre aceste creaturi sunt samodivele, nimfele padurii. Adesea, acestea sunt prezentate ca tinere frumoase cu parul blond, iar uneori au si aripi. Puterea lor sta in hainele in care sunt imbracate. Daca acestea le sunt furate, fetele vor trebui sa se supuna oamenilor. Hainele lor seamana cu cele ale pasarilor, fiind acoperite de pene. Potrivit acestor credinte si traditii, samodivele traiesc in paduri si pe munti. Aceste creaturi guverneaza fantanile, raurile, lacurile si pot opri apele ducand la aparitia secetei. Isi pazesc zonele, iar cine le trece hotarele dispare fara urma sau se imbolnaveste fatal. Aceste credinte apar cu precadere in zonele Pirin, Vitosha, Rila si Stara Planina si au influentat de la mituri si legende din Bulgaria pana la rituri si sarbatori.
Ele apar de obicei in timpul primaverii si verii. Iubesc sarbatorile si, in special, Pastele. Acela care nu le onoreaza sarbatoarea, este pedepsit si ajunge orb.
Mituri si legende din Bulgaria
Lamia (dragonul) si Khala este o alta creatura cu o iconografie destul de ciudata, aparand ca o enorma reptila cu picioare, cap de caine si dinti mari ascutiti. Gura ei este atat de mare incat poate inghiti un om sau o vaca. Corpul ii este acoperit cu solzi galbeni. Adesea este infatisata cu trei sau noua capete identice. Ea a devenit un laitmotiv in cantecele si povestile din folclor. Se crede ca traieste pe fundul marii sau in padurile parasite si opreste apa din fantani, rauri si lacuri. Astfel, ea obliga oamenii sa-i sacrifice pe cineva, insa eroii o ucid.
Zmeii sunt inamicii lamiei, aparand ca dragoni cu infatisare umana, coada si aripi. Partea de jos a corpului le este acoperita in solzi ce stralucesc ca aurul. Ei traiesc in padurile indepartatea si in grote. Multe locuri in Bulgaria sunt denumite dupa ei: Zmeyova dupka (grota zmeului), Zmeyov kladenetz (fantana zmeului).Zmeii consuma lapte, mananca multa paine alba si foarte mult vin, fiind prietenosi cu oamenii.
Asociati de multe ori cu focul, zmeii sunt cunoscuti pentru schimbarea formei si pentru atractia fata de pamantencele frumoase. Cele mai multe sate din Bulgaria au propriul lor zmeu protector. Se mai credea ca daca poti manca inima unui zmeu ii poti impartasi puterea.
Astfel focul, reprezentat de zmei, si apa, reprezentat de lamie, sunt mereu in contradictie si razboi.
Orisnizi (surorile ciudate) lsunt trei femei ursitoare ce calatoresc prin lume pentru a prezice soarta nou-nascutilor in a treia noapte dupa nastere. Ele locuiesc la capatul pamantului, aproape de soare. Infatisarea lor nu este foarte clara, fiind descrise ca tinere si mature, inalte si slabe, cu ochi intunecati, purtand cele mai frumoase costume populare. Ele sunt o relicva, prin natura lor, a societatilor si culturilor matriarhale.
Bolile sunt vazute ca si creaturi demonice, trimise de Dumnezeu pentru a pedepsi oamenii pentru pacatele lor. Numarul lor nu este clar – 7, 12, 77. De obicei sunt infatisate ca femei urate si inspaimantatoare. Ciuma este vazuta ca o batrana urata cu unghii lungi si carpe negre. Ea isi loveste victimele cu sageti, dar ocoleste vaduvele, batranii si pe cei curati. Poate fi si imbunata prin rugaminti si bunavointa.
Varicela este prezentata de trei tinere surori prietenoase. Prima se numeste edritza, cea mijlocie – brusnitza si cea mai mica – sitnitza.
Diavolul este o referinta biblica prin aparente si caracteristici: coarne si coada, copite si furca de metal.
Vrajitoarele (veshtitsi) ocupa ultimul loc in mitologia bulgara. Ele sunt privite ca femei de la sat care se transforma in creaturi semi-demonice cu magie rea, dupa ce au contactat adeseori lumea spiritelor. Insa credinta in vrajitoare este foarte veche si inradacinata in folclorul bulgar.
Printre creaturile mitice se mai numara si ispolini, gigantii care au locuit pamantul, ala – demoni ce aduc grindina, karakondjul – un goblin nocturn ce sperie oamenii, indepartat prin ritualul kukeri – barbati cu masti de lemn (asemanator obiceiului Capra in Romania), Kuma Lisa – vulpea vicleana din povesti, trifoiul este o planta magica care dezvaluie ce este ascuns, apoi Torbalan, un bau-bau bulgar, Bagiennik – demoni ai apelor ce ard victimele si pot fi recunoscuti dupa bulele din apa. Daca va ganditi la vampiri, avem Ustrel – un bebe-vampir si vanatorul de vampiri – djadadjii
Astfel exista numeroase posibile ecouri in religia antica bulgara, in mitologie si folclor. Printre acestea regasim Zilele Lupilor in numar de 3, 6 sau 9 in noiembrie, un ecou al cultului lupului. Apoi povestea Babei Marta si Martenitsa (martisoare) in martie ca mama a pamantului. Acest obicei nu apare decat in Romania si Macedonia, astfel ca este exclusa originea lui slava. Se crede ca legarea mesajelor cu sfori albe si rosii provine de la surorile lui Asparuh sau ca origine tracica.
Mituri si legende din Bulgaria
Neavand la dispozitie un izvor direct scrie precum in cazul grecilor sau nordicilor, in analiza miturilor bulgare vom imprumuta din culturile cele mai apropiate – traca, slava si bulgara. Aici au ramas doar fragmente, traditii, credinte si dovezi arheologice.
Bulgaria s-a convertit la crestinism in secolul al IX-lea, dar multe practici au supravietuit pana astazi. Calaretul trac a fost reincarnat in figura Sf. Gheorghe, cel care aduce vara si fertilitatea. Zeul slav al fulgerului, Perun, a fost reinterpretat ca Sf. Ilva si ritualuri si festivalurile pagane continua inca.
Otomanii au cucerit Bulgaria in secolul al XIV-lea si au condus-o timp de 500 de ani. Asa au aparut povestile desre Nastraddin Hodja, In esenta, acest folclor este combinatia dintre mitologia ancestrala si practicile recente. Desi redus la o scara mult mai mica, el inca exista.
Obiceiurile bulgare se impart in doua categorii mari: cele asociate cu trecerea prin viata a individului (nastere, casatorie, moarte) si cele care tin de calendar, ciclul anual al naturii si agriculturii.
Nunta se pare ca este una dintre cele importante traditii, ea fiind principalul scop si tema din povestile bulgare. Nunta traditionala bulgara este mitica prin actiune si plina de simbolism. Ea produce cheia pentru elementele enigmatice din povesti. In timpul ei, mirele si mireasa sunt in centrul dramei cosmice a creatiei, reinterpretata de-a lungul timpului inca de la inceputuri. Prin uniunea lor, comunitatea se bucura de noroc si binecuvantare. Astfel, intregul devine un act magic.
Mirele trebuie testat in ziua noptii, plecand intr-o calatorie simbolica. Secventa evenimentelor este cea a povestilor: calatoria, aventura, gasirea perechii si intoarcerea. Relatia dintre fratele mirelui si acesta joaca un rol cheie in aceste povesti, ajutandu-l si indrumandu-l.
Mireasa are si ea propriile ei incercari si propria calatorie catre un pamant strain, in limba bulgara.
Aici apare simbolismul copacului: stindard de nunta (bradul romanesc), copacul lui Koum (cavalerul de onoare sau nasul) si Fata din Copac. Reprezentand Copacul Vietii, axis mundi.
Steagul este decorat cu flori si ardei iuti. In unele parti, steagul mirelui este alb, iar al miresei rosu. In varful acestuia sta un mar invelit in auriu, simbol al soarelui si fertilitatii. Se joaca “capture the flag”, iar la final ritualul este complet.Toate aceste evenimente se traduc mitic prin povestea din folclor a fetei din copac. Ea va fi data jos de rege sau de companionii lui de vanatoare. Asa vom sti ca fata este de maritat.
Pieptenele si briciul capata si ele valente simbolice ca unelte ale initierii, obiecte magice. Totul este insotit de anumite cantece. Un alt obicei interesat este Nestefario – calcarea pe carbuni incinsi.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Mi-a placut foarte mult!?felicitari pt articol!
Multumim!