Mitul merelor de aur si zeita Idun din Scandinavia

Mitul merelor de aur si zeita Idun

Zeii trebuiau sa manance regulat mere de aur din gradina lui Idun pentru a alunga bolile, dizabilitatile si a ramane tineri, vigurosi si frumosi. Merele ofereau nemurire si tinerete vesnica.

Idun (Ithunn), fiica fierarului pitic, Ivald, si zeita a tineretii vesnice, primaverii, iubirii si fertilitatii, era pastratoarea merelor de aur. Merele tineretii erau pastrate intr-o ladita magica. Mitul merelor de aur si zeita Idun este cel care ne trimite la nemurire.

“Stralucitoare Iduna, Fecioara nemuritoare!

Ce sta la poarta Valhalei,

In ladita ei are bogate

Mere rare de aur;

Aceste mere rare ce nu sunt de pe Pamant

Le dau Aesirilor imbatraniti o noua nastere”

Zeita Idun si merele de aur

Idun a fost soatia lui Bragi (Brage), zeul poeziei si elocventei, patronul barzilor si poetilor. Bragi a dat fiintelor umane o abilitate foarte puternica – inspiratia. Tot el a facut si Cupa lui Bragi – faimoasa pentru cei care au depus un juramant.

Idun poseda o mare putere si era constienta de asta.

Deasemenea, si zeii stiau ca Idun are ceva de care au nevoie. Pretioasele mele de aur erau la mare cautare. Idun a fost bine intampinata la sosirea ei in Asgard impreuna cu sotul ei, Bragi.

Pentru a castiga zeii de partea ei, Idun le-a promis ca vor putea gusta zilnic din merele ei. Oricate ar fi scos din ladita, ea nu se golea niciodata. Insa trebuia sa fie foarte atena cui ii impartea merele. Piticii si gigantii erau mereu nerabdatori sa obtina o asemenea putere.

Si romanii au un astfel de mit, anume Praslea si merele de aur. Deasemenea, in mitologia greaca exista Gradina Hesperidelor, cele care vegheaza merele de aur. Un alt mit interesant, din aceeasi categorie, ar fi cel al alegerii celei mai frumoase zeite cu ajutorul marului de aur.

Si in Gradina Edenului apare mesajul fructului, dar acesta este cel interzis, al cunoasterii.