Magia in lumea primitiva
In Africa, magia continua sa joace un rol de prim plan, alaturi de cultul stramosilor si in ciuda islamizarii si crestinizarii. “Magicianul” crede ca poate domina natura, oamenii si chiar zeitatile. El se bizuie pe ideea de forta, care poate fi manuita prin diferite mijloace (fetisuri, talismane, incantatii). In Africa apuseana, cel care a facut fetisul poate, ca proprietar, sa-l vanda unei familii sau unui grup mai mare.
Magia in lumea primitiva este un element vital.
In Gambia, Sierra Leone, Liberia, etc “riturile religioase” sunt legate de structura socio-politica, dar nu intr-un chip exclusiv. Cultul legat de persoana regelui este direct legat de cel al stramosilor, regele fiind profetul cultului stramosilor regali. Pe langa credinta intr-un zeu creator, Nyame, cult intretinut de capetenii, exista cultul spiritelor asociate structurii politice, intrucat fiecare din ele este pazitorul unei unitati sociale, sat, lignaj etc. Dar tot atat de puternica este credinta in forta magica a animalelor, plantelor, arborilor, fetisurilor.
La populatiile angoleze, magia este modernizata: magicianul capteaza, de pilda, puterea armelor de foc. Se observa existenta formelor de magie defensiva, agresiva, economica, publica, privata, medicala sau curativa, repulsiva, atractiva, divinatoare sau religioasa. La buriati, cultul stramosilor este puternic, dar ei nu apar niciodata ca niste “judecatori”. Stramosul poate aparea in vis, pentru a semnala o greseala sau pentru a da un sfat. Acestia nu au obiceiul sa-i pedepseasca pe indivizi pentru incalcarea normelor societatii. Daca se intampla ca cineva sa se imbolnaveasca in urma nerespectarii unui sfat dat de stramos in vis, nu va considera aceasta ca pe o pedeapsa pentru ca nu a dat ascultare divinitatii.
La buriati, dupa moarte, se prelungesc relatiile sociale si sentimentale pe care oamenii le-au avut fata de cei care traiau printre ei. Singura deosebire este ca mortii care au fost oameni rai sunt acm mai de temut si duhurile lor trebuie imblanzite. Raporturile buriatilor privind viata si moartea sunt pragmatice, optimiste, deoarece in lupta pentru stapanirea destinului, omul dispune de o tehnica de control.
Stramosi si zeitati in lumea primitiva
Desi mortii sunt redutabili, nu trebuie uitat ca ei raman si stramosi, rude pe ale caror ajutor se poate conta, care se reincarneaza in noi nascuti. Stramosii reprezinta, in viziunea primitiva, o legatura vie cu lumea cealalta. Moartea impreuna cu riturile funerare se vadesc a fi ambivalente: mortii au o alta situatie, insolita, anormala si totodata legata inca, prin fibre puternice, de viata pamanteasca. La africanii amba, de pilda, a sapa un mormant nu este eveniment solemn: nu-i ceva necuviincios sa glumesti din cand in cand.
Fiind in buna parte o prelungire, o continuare a vietii pamantesti, viata de apoi, pastreaza diferentieri si inegalitati sociale. La amba, intre barbati si femei se fac deosebiri in privinta riturilor funerare. Sefii sunt inmormantati in adevarate locuinte.
Stramosii reflecta o mare diferentiere sociala, ca si intre barbati si femei. Jerfele care se aduc stramosilor au loc intr-un fel de sanctuar. Ceremoniile reflecta sefii unei generatii. Rugile sunt pe un ton modest, umil la inceput, dar atunci cand nu au efect, ele devin agresive si impertinente. Statuete ale indigenilor sunt folosite pentru a ameninta strabunii.
Populatia amba poseda si sanctuare inchinate si unor zei care nu sunt de origine umana. Printre aceste zeitati, unora in numar de patru, li se atribuie puterea de a provoca moartea. Cel care vrea sa scape de un dusman se adreseaza preotului dandu-i o bucata din vesmantul victimei potentiale. Preotul are deci functia de a contribui la moartea cuiva, primind onorarii.
La populatia jivaro, exista credinta ca actul de a ucide duce la dobandirea sufletelor numite “arutam” (aparitie, viziune). Cine le dobandeste capata o putere supraomeneasca, care il face imun fata de moarte. La jivaro, familia-nucleu este baza societatii, iar moartea prin vrajitorie princiapala arma. In aceste conditii, sistemele diferite, credinta in duhurile recoltelor, in vrajitorie, sistemul de rudenie si credinta in sufletul arutam, alcatuiesc o structura, pentru ca toate sunt legate intre ele prin functia lor de expresie a unor nevoi inconstiente. Arutam sporeste forta fizica a posesorului, dar si cea morala, impiedicandu-l sa minta sau sa comita alte acte imorale.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
3.5