Am putea crede, asa cum invatam la scoala, ca legenda Mesterului Manole este unica si relateaza in secret un adevar important despre creativitatea neamului romanesc. Insa se pare ca acest tip de povesti, legende locale si cantece despre sacrificii si constructii apar in cadrul mai multor culturi. Vechile constructii erau sacre si importanta lor era data de marimea sacrificiilor: umane sau animale. Unele dintre ele cereau chiar sange “regal”. Asa a aparut metoda “zidirii” victimelor in constructii, a ingroparii sau a altor lucrari si ritualuri ce tineau de lumea supranaturalului si de impacarea zeilor.
Originea acestor povesti se tese odata cu miturile si sunt rodul diferitelor credinte sau presupuneri cosmogonice. Insa in momentul cand s-au raspandit si-au pierdut si din credibilitate. Oamenii au fost mereu suprinsi penduland intre lumi – cea normala si cea imaginara. Ordinea lor socio-morala a fost intotdeauna afectata si conditionata de religie si ritual, de credinta in zei si magie. De la cele mai indepartata practici din epoca de piatra, aceste ritualuri au devenit mai numeroase, mai impozante si mai importante.
Legenda Mesterului Manole si construirea Manastirii Argesului
Vom incerca sa prezentam fuziunea diverselor credinte si puncte de vedere culturale bazate pe exemple si motive despre cladiri si constructii din surse antice si pana la povestile moderne. Adica, pe romaneste, sa vedem care-i treaba cu legenda Mesterului Manole, care este substratul ei, de unde vine si daca mai are surate!
Pentru inceput este esential sa intelegem ca folclorul din mediul rural a pastrat urme din credintele antice care erau practicate in timpul celor mai importante evenimente. Printre acestea se numarau desigur si constructiile cele mai importante: biserici, castele, poduri, fantani. Constructorii incercau sa imbuneze si sa castige favorurile fortelor pamantului si zeilor. Iar asta se facea printr-un sacrificiu. In ziduri, ruine, cetati si situri de excavatii arheologice din intreaga lume s-au gasit dovezi ale acestora. Urme de oameni si animale. Atat in Europa cat si in alte parti ale lumii. Pisici erau ingropate in zidurile caselor pentru a apara proprietarii de fortele supranaturale (Ljubljana). mai tarziu, cand lucrurile au evoluat, oamenii au inceput sa ingroape sau sa zideasca papusi, bani, cruci – obiecte de valoare asemanatoare care sa inlocuiasca sacrificiul de sange.
Sacrificiul aparea de obicei in fundatia cladirii sau in praguri, la intrarea principala in cladire. Sub scara sau sub prag inca se mai pun anumite obiecte in satele din Romania. Tocmai pentru ca intrarea intr-o cladire este extrem de importanta, dar si pentru ca indica trecerea din lumea de afara spre inauntru. Sub pragul casei traieste sarpele casei in traditia romaneasca. La scandinavi, acolo poti gasi piticii, dwarfii la celti, popoare invizbile a caror bunatate trebuie sa o atragi. Vechii locuitori ai Romei vorbeau despre lari, spiritele caminelor. Aceste traditii au ramas prezente in povesti si cantece.
Insa legenda Mesterului Manole este una speciala si se bazeaza pe ridicarea unei cladiri importante – o biserica. Deasemenea, ea urmareste 6 motive principale:
- determinarea locului unde se va ridica noua constructie
- distrugerea constructiei noaptea si reluarea ei ziua
- o putere supranaturala cere un sacrificiu pentru a-i ajuta pe oameni sa incheie constructia
- sacrificiul este “zidit”
- puterea suparanaturala este inselata si apare motivul sacrificarii zidarilor
- explicatia originii unui izvor tamaduitor si a originii unei parti lipsa a constructiei
Motivul nevastei zidita in zid
Turcia, Asia, Europa de Est, Balcani. Peste tot apar legende, povesti si cantece despre soarta tragica a sotiei de zidar ce trebuie sacrificata in numele ridicarii unei constructii. Povestea ocupa un loc special in folclorul acestor popoare. O poveste ce a tot fost dezbatuta timp de 150 ani, Iar aceasta incepe cu Jacob Grimm ce a citit “Constructia Skadarului” – o balada sarba din Albania. A numit-o “cel mai grozav dintre cantecele oamenilor din toate timpurile”.
Mai tarziu, au fost analizate de experti structura, functia, semnificatia, originile. Au fost introduse perspective noi si s-a analizat extinderea ei. Prima varianta Zidanje Skadra – Ridicarea orasului Skadar, este o balada despre constructia unui oras numit Skadar in Albania. A fost culeasa in 1804 si publicata in 1814 si este vorba despre resedinta unui rege sarb.
Intrarea si pragul cladirilor sunt marcate de imagini simbolice cu rol protectiv. Exista si un proverb care spune “Pragul este ca varful unui munte” si apare si caracterul sacru – un mire ce isi poarta sotia peste prag.
Skadar se va inalta pe raul Bojana de trei frati. 300 masoni vor incerca timp de 3 ani, dar nu puteau sa treaca de fundatii. Tot ce construiau ziua se demola noaptea. La inceputului celui de-al patrulea an, masonii au auzit vocea zanei muntilor ce le spunea sa ii bage in fundatie pe Stoja si Stojan, frate si sora. Regele Vukasin isi trimite servitorul sa ii gaseasca, dar acesta ii cauta in zadar timp de 3 ani. Regele reia constructia, dar fara succes. Zana apare din nou si le spune sa zideasca una dintre sotiile fratilor: cea care va veni prima in urmatoarea dimineata, va lua apa si le va aduce micul dejun zidarilor. Insa in timpul noptii, cei doi frati mai mari isi incalca promisiunea si isi avertizeaza nevestele. Sotia celui mai mic frate – Gojka – care avea un copil de o luna va fi zidita. Cand zidul ajunge la genunchi ea tot va crede ca este un joc. Ea ii cere fratelui Rade sa lase doua gauri in zid pentru sanii ei – pentru a-si hrani copilul si altele pentru ochi – pentru a-si vedea copilul. Un an de zile isi va alapta copilul Jovan in acest mod. Se zice ca inca mai curge o apa tamaduitoare din aceste gauri.
Acelasi tipar apare si in:
- construirea podului Mostar in Hertegovina,
- ridicarea Monasterii Argesului de Mesterul Manole in Romania
- ridicarea bisericilor din regiunea Karst in Slovenia
- podul lui Rada din Macedonia, poveste a poporului Kumanovo
- constructia orasului Deva in cantecul lui Clement Mason in Ungaria
- balada podului lui Arta din Grecia (331 variante culese de Georgios Megas in 1971)
- alte variante in Croatia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Albnia, Grecia, Ungaria
- variatiuni cu moartea sefului-mason in Bulgaria si Romania (mitul lui Icar poate)
- Cauzaz, Georgia, Turcia
- India (in Kangra – India de nord-vest in constructia fantanilor) si Japonia
- varianta tiganilor care au adus-o din India in Europa
Expertii dezbat de mai mult de un secol originele acestei balade. Ipotezele aparitiei acestei balade sunt numeroase. Ca si originle ei:
- Arnaudov vrea sa dovedeasca in 1913 ca balada isi are originea in Grecia cu influenta vechilor greci si a culturii bizantice la radacini. De aici raspandita in Albania, Bulgaria, Romania, Ungaria.
- Vargas in 1960 crede ca originea ei este in Caucaz
- Parpulova-Gribble, 1996, folclorist bulgar, a cercetat 180 de versiuni emitand teoria ca balada deriva dintr-un ritual de trecere
- Krstivoj Kotur, 1996, propune o interpretare crestina
- Mircea Eliade prezinta un ritual mitic legat de sacrificii de sange cu origini cosmogonice pastrate in mitologia romaneasca. Intriga baladei poate fi bazata pe legendele cosmogonice despre crearea lumii dintr-o femeie primordiala. Orasul sau biserica construita sunt considerate imago mundi ca centru al lumii.
- Alan Dundes vorbeste despre o metafora pentru casatorie, o capcana pentru libertatea femeii, o interepretare feminista si psihanalitica (insa aici apar si copii, frati si surori)
Originea sacrificiului in constructii
Am analizat destul mitul insa nu ne-am gandit inca si la cantecul care il insoteste. Pentru ca aceasta balada a fost legata de anumite ritualuri si de un anumit colind. In acest fel a fost pastrat in Bulgaria unde este cantat de Craciun si la nunti. Aceste traditii au fost pastrate si in Kangra (India de nord-vest), unde baladele erau cantate in perioada martie-aprilie de colindatori. Mai exista un ritual asociat cu plantarea orezului tinut in templul ridicat de fratele femeii care a fost sacrificate. Aceste ritualuri si traditii ne ajuta sa intelegem sacrificiile umane folosite in ridicarea constructiilor, o traditie necesara pentru a conecta moartea si viata, lumea noastra cu cea de dincolo.
Cat de important este sacrificiul uman in stabilirea ordinii lumii poate fi vazut si in legendele despre copii sacrificati in malurile raurilor pentru a impiedica inundatiile. Aceste povesti vin din zona estului Sloveniei. Si leaga povestea femeii zidite cu cea a copilului ingropat de viu. Conexiunea cu lumea de dincolo ofera acestei lumi alte puteri. Doar printr-o femeie si prin sexualitatea ei pot fi lumile unite. Focloristul sloven Ivan Grafenauer a stabilit in 1960 ca exista o larga raspandire a credintelor conectate cu ridicarea caselor in fundatia carora au fost “prinse” victime umane, adesea copii.
Chiar si Herodot vorbeste despre traversarea unui rau de armata persana a regelui Xersex. Persii au ingropat 9 baieti si 9 fete sub podul de peste rau cand in construiau. Alte exemple cuprind istoria pietrelor de hotar ce marcheaza limita dintre doua clanuri sau doua tari (pietrele de sange din Croatia).
Deasemenea, un alt exemplu cuprinde zidari supranaturali sau mitologici in legendele europene:
- giganti
- pitici
- zane
- diavolul
Zidarul este adesea intrecut sau inselat de zei. Exista foarte multe povesti despre fiinte mitologice ce ridica un important edificiu. Si asta nu se intampla doar in Scandinavia. Insa cel mai celebru episod este in Edda nordica unde un gigant construieste un zid imens in jurul Midgard. El va cere ca rasplata Soarele, Luna si pe zeita Freya. Smecheria este ca acesta are un cal ce detine puteri supranaturale. Dar va aparea Loki care ii va distruge planurile. El se transforma in iapa si atrage calul.
Desi foarte raspandite in Suedia, Norvegia, Germania, aceste povesti apar si la slavi. Dupa venirea crestinismului, fiintele supranaturale sunt inlocuite de diavol. De aici denumiri precum Podul Diavolului, Pestera Diavolului, Muntele Diavolului. Furca Dracului etc. Aceste legende legate de diavol sunt conectate de poduri, biserici, catedrale, dar si de sfinti crestini care il inving pe diavol precum Sfanta Catharina sau Sfantul Ion cel Statornic, protectorul podurilor in Europa Centrala si de Vest (Cehia, Slovenia, Croatia). In toate aceste povesti, fiinta supranaturala poate lucra doar noaptea, caci ziua isi pierde puterile.
Cea mai cunoscuta este legenda Sfantului Wolfgang din Slovenia care construieste o biserica ce noaptea este distrusa de Diavol. Sfantul a trait in Germania in secolul al IX-lea, iar legenda va deveni celebra in Evul Mediu. Sfantul si Diavolul vor semna un contract pentru sufletul primului intrat in biserica. Dar primul care va calca in biserica va fi un lup.
Iar acest mit merge atat de adanc in istorie incat ajunge si in Imperiul Roman. Aici, constructia de poduri era asociata unui cult – urmele lui mergand pana la preotii romani – Colegiul Pontifilor (constructorii de poduri)
Din trecutul indepartat ajungem si la contemporani. Pentru ca acest mit nu ne este strain. Legendele urbane de astazi, prezente in marile orase, contin legende bazate pe oameni ingropati de vii sub fundatiile caselor sau ziditi in pereti (SUA – “House”, “Fixing the Flue”).
Fictiune si traditie in legendele sacrificiilor umane
Civilizatiile antice si oamenii ce traiau in acele timpuri credeau in mituri, povesti, cantece. Si le intelegeau ca parte ingranta din istoria lor, chiar daca erau invaluite in supranatural. In timpul Renasterii, interesul s-a mutat spre ratiune, cunoastere si stiinta. Asadar, perceptia oamenilor s-a schimbat. Povestile au fost intelese ca literatura pentru copii sau amuzament pentru adulti. Insa mereu au existat aceia care vor crede in anumite mituri, legende despre aparitii supranaturale si fiinte mitice. Slujbe, cronici, carti istorice din Renastere pana in Iluminism ne vorbesc despre asta. Povestile din mediul rural se vom impleti cu literatura culta. Primele vor inspira la nesfarsit si vor naste nenumarate variante
Bibliografie:
Anastasova, Ekaterina 1993: Baladata “Vgradena nevesta” i vr’zkata js koleda v b’lgarskija naroden kalendar. Academia litterarum Bulgarica 10.
Helsinki. Boyer, Pascal 2000: Functional Origins of Religious Concepts: Ontological and Strategic Selection in Evolved Minds. Journal of the Royal Anthropological Institute 6, 195–214.
Brewster, Paul G. 1996: The Foundation Sacrifice Motif in Legend, Folksong, Game and Dance. The Walled-Up Wife. A Casebook (Edited by Alan Dundes). Wisconsin: The University of Wisconsin Press, 35–62.
Brinar, Josip 1933, Pohorske bajke in povesrti. Ljubljana.
Brunvand, Jan Harold 2002 Encyclopedia of Urban Legends. New York – London: W. W. Norton & Company.
Dégh, Linda 1969: Folktales and Society: Storytelling in Hungarian Peasant Community.
Dragan, Radu 2000: Lumile rasturnate – Reprezentarea spatiului in societatea traditionala / Radu Dragan; Prefata de Paul H. Stahl; Trad. de Roxana Pitea, editura Paideia, Bucuresti
Dundes, Alan 1980: Interpreting Folklore. Bloomington, Indiana. Dundes, Alan 1995: How Indic Parallels to the Ballad of the “Walled-Up Wife” Reveal the Pitfalls of Parochial Nationalistic Folkloristics. Yournal of American Folklore 427, 38–53.
Dundes, Alan 1996: Th e Ballad of the “Walled-Up Wife”. The Walled-Up Wife. A Casebook (Ed. Alan Dundes). Wisconsin: Th e University of Wisconsin Press, 185-204.
Eliade, Mircea 1970: De la Zalmoxis la Genghis-Han de Mircea Eliade, 1980 – Mesterul Manole si Manastirea Argesului, EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, Bucuresti
Flere, Pavel 1922: Babica pripoveduje I–II. Ljubljana: Usiteljska tiskarna.
Fine, Gary Alan 1995: Accounting for Rumor. The Creation of Credibility in Folk Knowledge. In: Bendix, R., Zumwalt, R. L. (Eds.): Folklore Interpreted. Essays in Honor of Alan Dundes. New York/London, 123–136.
Fine, G. A. & Campion-Vincent, V. & Heath, C. (Eds.) 2005: Rumor Mills. The Social Impact of Rumor and Legend. New Brunswick-London.
Grimm, Jacob 2004: Teutonic Mythology I–IV, Mineola-New York: Dover publications.
Mandel, Ruth 1983: Sacrifice at the Bridge of Arta: Sex Roles and Manipulation of Power. Journal of Modern Greek Studies 1, 173–183.
Narayan, Kirin 1996: „Kulh“ (The Waterway): A Basketmaker’s Ballad from Kangra, Northwest India. The Walled-Up Wife. A Casebook (Ed. Alan Dundes). Wisconsin: The University of Wisconsin Press, 109–120.
Parpulova-Gribble, Lyubomira 1996: The Ballad of the Walled-Up Wife: Its Structure and Semantics. The Walled-Up Wife. A Casebook (Ed. Alan Dundes). Wisconsin: The University of Wisconsin Press, 169–184.
Simpson, Jacqueline & Steve Roud 2003: A Dictionary of English Folklore. Oxford: University Press.
Srikantaiah, T. N. 1996: “Kerege Haara”–A Tribute. The Walled-Up Wife. A Casebook (Ed. Alan Dundes). Wisconsin: Th e University of Wisconsin Press, 126–132.
Zipes, Jack 1983: Fairy tales and the Art of Subversion. The classical genre for children and the process of civilization. London.
Zipes, Jack 1992: Breaking the Magic Spell. New York: Routledge.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5