Krypteia – Politia secreta si asasinii din Sparta

Daca filmul “300” ne-a invatat ceva, este ca spartanii erau curajosi pana la moarte. Dar nu erau cei mai draguti oameni de pe pamant. Isi pedepseau brutal tinerii pentru infractiuni si chiar ii utilizau intr-un fel de serviciu secret al antichitatii din Sparta. Aceasta este organizatia numita krypteia, un fel de tineret nazist al Spartei.

Krypteia (Cryptia) – politia secreta a tinerilor din Sparta

Potrivit unor surse antice, cei care faceau parte din krypteia erau cei mai rai dintre cei rai. Membrii ei erau alesi pentru discretia si probabil rezistenta, inteligenta si inventivitatea lor. Asa cum Platon povesteste in Legile prin caracterul Megillus, tinerii spartani se supuneau unui adevarat antrenament, o corvoada lunga de chinuri si durere sub forma batailor, insa krytepeia insasi era cea mai dificila. 

Aparent, ideea infiintarii unei asemenea odioase societati ar fi putut proveni din legile lui Lycurgus, regele Spartei si mare legiuitor al vremii, reformele fiind, potrivit lui Plutarh, eficace in privinta valorii, dar defectuoase in privinta acordarii dreptatii. Insa nici macar Plutarh nu crede ca Lycurgus ar fi fost in stare de asa ceva in Sparta.

De-a lungul timpului,  krypteia a evoluat dintr-o forma de exercitiu-antrenament riguros pentru tineri intr-o forma de forta secreta de guerilla in Sparta. Se pare ca grupul ar fi avut un fel de reprezentare in corpul principal de armata al elitei spartane. Apar informatii nelamurite si care se bat cap in cap.

Organizatia krypteia ar fi fost in opozitie directa cu hilotii din armata normala a Spartei, ca si cum ar fi fost “speciali”. Hilotii erau organizati, luptau in formatiuni numite falanga si lucrau ca o echipa. In contrast, krypteia lupta in secret, avea grupuri dezorganizate care lucrau doar in misiuni departe de Sparta, la frontiera. In plus, actionau si ucideau pe timpul noptii, imprastiind panica si teroare in tinut.

Crime, torturi, militie secreta si forte speciale

Asa cum povesteste Plutarh, liderii spartani isi trimiteau periodic tinerii din krypteia in tinut. Tinerii soldati se ascundeau pana intalneau grupuri numite “hiloti”. Noaptea, coborau spre drumuri si ii omorau pe cei care ii prindeau. Chiar si in timpul zilei, krypteia din Sparta masacra hilotii prinsi la camp.

Eforii, liderii Spartei, au facut declaratii oficiale de razboi impotriva hilotilor, ca sa nu existe un sacrilegiu in uciderea lor. Poate ca a fi membru in krypteia le permitea tinerilor sa isi foloseasca abilitatile militare. Dar ceea ce faceau acesti tineri era un masacru sponsorizat de stat.

Dar cine erau hilotii? De ce isi trimiteau magistratii spartani tinerii razboinici sa ii ucida. Hilotii erau sclavi ai statului spartan, tarani care fusesera vasali in feudele vremurilor timpurii. Societatea in Sparta era foarte stratificata, intre militari si sclavi existand clasa oamenilor liberi – periecii. Krypteia era o forma de guvernamant utilizata pentru a tine numarul hilotilor sub control si mai ales mentalitatea lor. Nu voiau sa le dea prea multa libertatea si trebuiau permanent supravegheati.

Relatiile dintre spartani si hiloti erau pe marginea prapastiei. Demult, cand cei din Sparta conduceau Messenia, hilotii se revoltasera impotriva lorzilor lacedaemonieni. S-au folosit de cutremurul din 464 i.Hr. pentru a prelua puterea, insa nu le-a mers, iar spartanii si-au continuat crudul tratament. Spartanii ii torturau pe hiloti fortandu-i sa bea prea mult vin, apoi ii aratau tinerilor pentru a-i feri de astfel de conduite. Le mai ordonau sa cante si sa danseze in mod ridicol pentru amuzamentul lor. Nu cred ca erau timpuri bune pentru a fi hilot in timpul Spartei din Grecia antica.

Torturile nu erau doar ocazionale si rau intentionate. Daca se credea ca vor sa dezerteze, erau tarati pe strazi si ucisi. In alte povesti, 2.000 de hiloti au disparut misterios intr-un act de genocid, iar altora le-a fost interzisa intrarea in sfantul templu al lui Poseidon Taenarius. Acest fel de sacrilegiu – violarea unui templu sacru – era cel mai rau lucru imaginabil in acele vremuri.

Dreptul la azil era unul foarte valoros atunci, iar refuzarea lui era o crima.Unii invatati au vazut in krypteia o forma de educatie a tinerilor spartani, o educatie militara destinata sa le creasca rezistenta in lupta, disciplina si sa le educe spiritul. Altii au vazut-o ca pe o forma de opresiune. S-a crezut ca toti erau tineri care doreau sange sau faceau parte dintr-o forta de politie secreta. In schimb, ei erau soldati de elita ce faceau munca murdara sau erau folositi in operatiuni speciale.

Krypteia era esential un exament final extrem de brutal pentru membrii selecti ai agoge, sistemul educational spartan. Indiferent daca era scopul final care scuza mijloacele sau doar un sistem intermediar, trebuie sa notam ca tinerii de 18 ani se inrolau in krypteia dupa ce treceau examenele ca un alt nivel de educatie. Pornind de la a-i invata pe tineri arta razboiului, a camuflajului si ambuscadei, se va transforma treptat intr-o expeditie terorista de pedepsire a hilotilor.

Surse si bibliografie:

T. Rutherford Harley, “The Public School of Sparta,” Greece & Rome 3, no. 9 (1934)

H. Marrou, “Spartan Education,” in A History of Education in Antiquity, trans. G. Lamb (New York: Sheed & Ward Publishers, 1956)

Richard J. A. Talbert, “The Role of the Helots in the Class Struggle at Sparta,

Historia: Zeitschrift für Alte Geschichte 38, no. 1 (1989)

Ross: Krypteia: A Form of Ancient Guerrilla Warfare Published by ScholarWorks, 2011