Indiana Jones: Ultima cruciada a lovit cinematografele in acelasi an 1989 cand romanii ieseau in strada pentru Revolutie. O aventura miscatoare, o calatorie despre sine care implica o multime de nuante ale raportului dintre tata si fiu, „Indiana Jones si ultima cruciada” constituie al treilea capitol al istorisirilor ce-l au drept protagonist pe temerarul arheolog interpretat de Harrison Ford.
Dupa ce se destramara umbrele unui controversat film in care numele lui Indiana Jones fu asociat unui „Templu al mortii”, Steven Spielberg si George Lucas se pusera din nou pe treaba, hotarati sa ofere publicului o noua aventura captivanta, pentru a desavarsi trilogia pe care o proiectara impreuna cu numai cativa ani in urma.
Inlaturara asadar praful de pe scenariul primului capitol, pentru a readuce in prim-plan profilul taberei celor rai – nazistii – intr-un context diferit insa, in care Indy se trezeste implicat alaturi de tatal sau: o idee menita sa-i confere aventurosului arheolog o imagine sentimentala aparte, ancorata in conceptul de familie.
Sub acest nou chip, personajul capata un profil ceva mai apropiat de cel apartinand omului obisnuit si in acelasi timp sporeste intensitatea dinamicilor filmului si impactul vizual atunci cand vine plasat in miezul unor evenimente surprinzatoare pe care trebuie sa le infrunte cu un curaj si o ingeniozitate iesite din comun.
Mai mult decat atat: avand in vedere ca Indiana Jones fu un personaj creat dupa „chipul si asemanarea” unui fel de James Bond (de-a dreptul adorat de Spielberg), tatal lui Indy nu putea sa fie interpretat de altcineva decat de Sean Connery – primul agent 007 care cuceri publicul cinefil in 1962.
Sfantul Graal, importanta familiei si anatomia unei capodopere
Rareori se intampla ca un al treilea capitol sa reuseasca sa egaleze (sau sa depaseasca) nivelul calitativ al celor doua care l-au precedat, dar atata vreme cat in miezul intrigilor se plaseaza un personaj extraordinar, atunci provocarea poate fi incununata cu un succes de-a dreptul remarcabil.
Este tocmai cazul filmului „Indiana Jones si ultima cruciada”: sensul cinematografic dar si metaforic al acestuia fu dezvaluit publicului larg printr-o fraza super-publicitara, care anunta o noua aventura a lui Indy, chiar mai captivata si mai spectaculoasa decat primele doua: „Omul cu palaria botita se intoarce. Si de aceasta data nu de unul singur, ci insotit de tatal sau”.
Un tata care pare sa se demonstreze in anumite circumstante stanjenitor, greoi si incurca-lume, dar care lasa sa se intrevada de la cine a mostenit Indy spiritul aventuros, ingeniozitatea si nu in ultimul rand, pasiunea pentru arheologie, istorie si artefacte cu totul si cu totul iesite din comun.
In acest mod, originile arheologului inventat de Lucas si Spielberg fura forjate intr-un aliaj in care este introdus elementul ambitiei de a face cunostinta cu Divinul, strabatand o cale spinoasa, de-a lungul careia se regasesc doua repere pretioase: Sfantul Graal si importanta familiei.
Nici ca se putea visa la o asociere mai reusita decat cea dintre Harrison Ford si Sean Connery intr-un astfel de context – un motiv temeinic de altfel pentru a fi catalogati de anumiti critici ca formand „cuplul cinematografic al deceniului”.
Cat despre anatomia unui film de o asemenea anvergura, radiografiile acurate ale recenziilor indica faptul ca atunci cand un personaj precum Indy reuseste sa doboare un avion nazist cu istoria in loc de o mitraliera, succesul este pe deplin asigurat.
Familia Jones in cautarea Sfantului Graal
In 1938, o expeditie arheologica americana efectueaza sapaturi bazate pe hartile si indicatiile regasite intr-un carnet de notite al profesorului Henry Jones Sr., expert in istorie medievala, ale carui adnotari dezvaluiau faptul ca astfel de cercetari ar conduce la descoperirea Sfantului Graal – cupa din care Iisus ar fi baut vin in cadrul Cinei cea de Taina.
Nazistii pun bete in roate tuturor, seful expeditiei este asasinat, profesorul este rapit si tinut prizonier intr-un castel austriac, in timp ce colectionistul Walter Donoval il constrange pe Indiana Jones sa duca la bun sfarsit misiunea incredintata predecesorului sau, alaturi de propriul sau tata, eliberat din mainile rapitorilor sai.
Totul se desfasoara in cadrul unei aventuri care ar fi trebuit sa se concluzioneze cu cea mai spectaculoasa si mai glorioasa descoperire arheologica a tuturor timpurilor, intrucat Sfantul Graal era pazit cu strasnicie de un cavaler misterios – ultimul supravietuitor dintre cei trei frati carora le fusese incredintata misiunea de protejare a Graalului – si care veghea asupra lui de peste sapte sute de ani.
Pentru a ajunge insa la Graal, temerarul cautator de relicve trebuie sa indeplineasca trei probe periculoase pentru care are nevoie nu doar de curaj, ci si de istetime, agilitate si nu in ultimul rand… o inima buna.
Graalul fu socotit in acest film drept cupa din care Iisus a sorbit vinul in cadrul Cinei cea de Taina, dar semnificatiile acestui nepretuit artefact includ o multime de alte repere: potrivit anumitor hrisoave medievale ar fi fost vorba despre vasul in care Iosif din Arimateea ar fi adunat sangele lui Iisus cand acesta fu crucificat, putand fi acelasi intrebuintat si la cina, tocmai pentru ca-i apartinea si detinea amprenta mainilor si buzelor Sale.
In Evanghelia dupa Matei (26, 27-28), se precizeaza:
„Si luand paharul si multumind, le-a dat, zicand: beti dintru acesta toti, Ca acesta este Sangele Meu, al Legii celei noi, care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor”.
Totusi, de-a lungul timpului, Graalul a fost adeseori descris de multi alti autori, drept cu totul altceva decat un simplu pocal, respectiv un obiect care poate imbraca diferite forme, de la cupa din lemn sau piatra la mana cereasca sau de la o evanghelie misterioasa la nestemata pura si stralucitoare, cazuta direct din ceruri.
Cu totii concordau insa ca o astfel de pretioasa relicva trebuie sa detina puteri miraculoase, unii sustinand ca ar avea darul de a deschide portile catre taramul nemuririi, altii ca ar fi in masura sa asigure belsug peste masura sau ca ar ingadui posesorului sau sa vada lucruri neingaduite oamenilor de rand.
Cel mai faimos si mai enigmatic element biblic regasit in Noul Testament, Sfantul Graal este asociat si azi de altfel, conceptului de cautare a adevarului absolut, a unui nivel spiritual de o elevata valoare, a capacitatii de a intelege, de a patrunde taine a caror semnificatie nu poate fi descoperita fara un ajutor divin.
Ca si „Chivotul Legamantului”, „Sfantul Graal” disparu fara urma in vremuri de mult apuse, astfel incat era firesc sa infierbanteze la randul sau imaginatia celebrului cuplu Lucas-Spielberg in realizarea unui film in care sa se impleteasca desavarsit misterele religiei cu actiunea, istoria si suspansul.
Filmarile avura loc in multiple locatii: Italia, Iordania, Parcul National Arches din Utah (SUA) si in vestul Germaniei, in vechia provincie a Renaniei.
Lungul drum catre salvarea lumii
In ciuda evidentelor elemente vintage necesare pentru realizarea unui film a carui actiune se desfasoara pe vremea tensiunilor belice cu nazistii, Spielberg apela la o serie intreaga de noutati fata de cele doua capitole precedente ale lui Indy.
Fu o abordare extrem de inspirata, intrucat „Ultima cruciada” inregistra incasari atat de spectaculoase, incat reusi sa-l depaseasca in clasament chiar si pe „Batman” (cu Tim Burton): aproape jumatate de miliard de dolari.
Mai mult decat atat: este socotit chiar si in prezent episodul cel mai reusit al trilogiei, cu rezultate clamoroase intr-o perioada istorica in care filmele apareau pe marile ecrane precum ciupercile dupa ploaie.
Voiajul lui Indy porneste de aceasta data din prafuitul teritoriu al Utah-ului, pe vremea cand era doar un adolescent (interpretat fiind de River Phoenix), pentru a poposi ulterior in incinta Bisericii San Barnaba din Venetia si a ajunge mai apoi in Germania, fata in fata cu utopia nazista, ca sa strabata in continuare alte drumuri, spre a trece pragul templului Al-Khazneh din Petra, in Iordania.
Un traseu pe cat de lung si de intortocheat, pe atat de incarcat de aventura, concretizat intr-o palpitanta cautare a Safntului Graal, pentru ca in final sa se dobandeasca de fapt altceva.
Dar poate ca cea mai interesanta caracteristica a acestui film consta in modul in care Spielberg a reusit sa elibereze secvential in actiunile lui o enorma rezerva de adrenalina fara sa alunece pe panta exagerarii, ci cu un control desavarsit, asa cum se remarca de altfel si la nivelul celor trei probe finale pe care trebuie sa le depaseasca Indy pentru a-si salva tatal inainte de a salva de fapt lumea intreaga…
Pentru un scop atat de nobil, la Spielberg orice functioneaza, chiar si goana pe cal a lui Indiana Jones, urmarit fiind de tancurile naziste – o gaselnita care pana si azi e socotita de mare efect.
Peste trei decenii de succes
VHS dupa VHS, DVD dupa DVD, jocuri video si benzi desenate, replici, efecte speciale sau cascadorii – de peste treizeci de ani apare mereu ca prin miracol, cate ceva nou care isi trage sevele din „Iniana Jones si ultima cruciada”.
Ca si cum asupra acestui film timpul nu ar avea acelasi impact precum asupra altora, scenele filmate de Spielberg cu peste trei decenii in urma continua sa ofere lectii de regie, scenariu, dinamici de efect, ingeniozitate, profesionalism si inspiratie, deopotriva.
Este vorba asadar despre unul din ultimele veritabile „must-see classic action movie”: canoane clasice si personaje destinate sa ramana eterne, ba chiar in masura sa ne re-transforme in copii – o nemurire jos palaria, fie ea botita sau nu!
Bibliografie:
- MacGregor, Rob – „Indiana Jones e l’ultima crociata”, 1989;
- Corliss, Richard; Dutka,Elaine; Worrell, Denise & Walker, Jane – “What’s Old is Gold: A triumph for Indy”, 1989;
- Ferretti, Patrizia – „Harrison Ford: l’uomo dei contrapposti: sciarade emozionali”, 2001;
- Bergamin, Luciana – „Viaggiando tra le pagine dei film. Laboratorio di immagine e parole”, 2003;
- Luceno, James – „Indiana Jones. La vita, la storia e le avventure di un mito”, 2008;
- De Silva, Giorgio – „L’architettura nel cinema”, 2022;
- Bonvecchio, Claudio – „La filosofia di Indiana Jones”, 2023.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.