Variantele actuale ale virusului responsabil pentru pandemia de COVID-19, precum si eventualele mutatii ale sale in viitor, au darul de a ingrijora peste masura populatia, indeosebi in contextul actualei campanii de vaccinare.
In opinia specialistilor insa, nu este cazul sa ne imaginam scenarii de cosmar, intrucat tehnologia inovativa pusa la punct pentru prima data de Pfizer si Moderna – asa numita ARN-mesager sau ARNm – confera vaccinului o proprietate de versatilitate impesionanta, facilitand adaptarea acestuia la eventualele mutatii ale virusului.
Concret, este suficient sa se inlocuiasca ARN-ul vechiului virus cu cel al noului cep, operatiune care se poate realiza rapid.
Polemicile pe marginea acestui subiect sunt insa premature: mutatia izolata in Anglia de pilda nu implica o astfel de masura – vaccinul Pfizer isi face datoria pe deplin si in acest caz, in ciuda caracteristicilor ingrijoratoare ale variantei britanice, responsabile pentru o crestere a gradului de infectivitate a populatiei de pana la 70%.
Este o crestere considerabila: urmarind curba contagierilor din Anglia se poate observa ca de la inceputul lunii decembrie 2020, traiectoria sa inregistreaza o ascensiune vertiginoasa, antrenand populatia intr-un al treilea val de proportii al pandemiei.
Acest nou punct critic se datoreaza in speta noii variante de virus, avand in vedere ca 60% din cazurile actuale sunt datorate tocmai noului cep.
In ceea ce priveste riscurile letale ale acestuia e inca prematur pentru a fi formulata o opinie justa: din decembrie pana in prezent raportul contagiati/decese nu pare sa fi inregistrat variatii relevante, dar pentru a fi siguri, specialistii apreciaza ca ar mai fi nevoie de alte doua saptamani de analiza a datelor.
Mai mult decat atat: alaturi de eficienta vaccinului, specialistii sustin ipoteza potrivit careia, pe termen scurt, mutatiile inregistrate au darul de a slabi efectele agresive al coronavirusului; este cazul transformarilor inregistrate de pilda vara trecuta in zonele estice ale Asiei, unde o varianta mutanta a Sars-Cov-2 a cauzat infectii ceva mai usoare, produse de un virus mai slab.
Indiferent de rezultatele inregistrate insa, campania de vaccinare constituie o solutie de netagaduit pentru populatie, iar masurile de prevedere elementare recomandate inca de la debutul pandemiei – desinfectarea mainilor, masca si pastrarea distantei – reprezinta un must si pentru viitor.
Un studiu realizat in cadrul Universitatii din Milano, in colaborare cu Fundatia Don Gnocchi si Institutul Stiintific Medea, pe 15.000 de secvente izolate releva capacitatea virusului de a inregistra mutatii, dar profesorul Mario Clerici, aflat la carma acestui proiect, subliniaza faptul ca
„aceste mutatii sunt minime si nu au inca o corespondenta clinica, dar e de tinut sub control utilizarea anticorpilor in terapia bazata pe serul hiperimun”.
Temerile nefondate cu privire la un vaccin obtinut intr-un timp relativ scurt
Multe persoane au manifestat intr-o faza initiala rezerve cu privire la faptul ca vaccinul realizat de Pfizer a fost obtinut in mai putin de un an, in timp ce de-a lungul istoriei au fost necesari ani si ani pentru a pregati vaccinuri eficiente impotriva bolilor infectioase.
In teorie, o astfel de reticenta ar fi justificata, dar actualul vaccin este complet diferit de toate celelalte care au fost realizate pana in prezent.
Exista doi factori determinanti care au facilitat obtinerea rapida a vaccinului: exigenta de a-l dobandi cat mai curand cu putinta si resursele impresionante investite, dar rezultatul obtinut a fost posibil doar gratie dezvoltarii exponentiale a unor noi tehnici de laborator si a abordarii stiintifice inovative in domeniul acesta.
Tehnologia ARNm constituia de ceva vreme o promitatoare resursa, dar fusese initial pusa la punct pentru un cu totul alt domeniu; meritul le revine specialistilor care au avansat ipoteza, demonstrata ulterior perfect viabila, ca acest model va functiona din plin si in materie de lupta anti- Sars-Cov2.
Unicul dezavantaj este reprezentat de necesitatea de a pastra vaccinul la temperaturi extrem de scazute.
Vaccinul implica modificarea genetica a organismului?
Pornind de la ideea ca prin „terapie genetica” intelegem o formula de tratament in masura sa modifice informatiile genetice ale celulelor, raspunsul este evident negativ.
Temerile exprimate de anumite persoane cu privire la aceasta posibilitate sunt complet nefondate: acest ARN nu se poate transforma intr-un ADN care ar putea modifica patrimoniul nostru genetic.
frumusetea tehnologiei ARNm consta tocmai in faptul ca moleculele introduse la nivelul celulelor sunt distruse dupa cateva ore, dar nu inainte de a fi declansat productia de proteine Spike – acele instrumente teribile cu ajutorul carora virusul intra prin efractie, pacalind incuietoarea celulelor noastre.
Scopul vaccinarii este acela de a antrena sistemul nostru imunitar pentru a reactiona cu promptitudine impotriva proteinei Spike, introducand in corp un surogat de mici particule de coronavirus: ca „vechicul de transport”, atat Pfizer cat si Moderna utilizeaza un fel de fotocopie a ADN-ului virusului, respectiv faimosul ARNm ambalat in nanoparticule de lipide, care nu numai ca nu e in masura sa modifice genomul personal, ci dimpotriva, a avut darul de a ingrijora specialistii tocmai pentru ca s-ar fi putut degrada prea rapid, inainte de a-si duce la indeplinire misiunea – o veritabila obsesie de laborator in timpul experimentarilor initiale.
Surpriza cea mai spectaculoasa consta insa in faptul ca aceasta tehnologie stimuleaza atat apararea anticorpilor proprii cat si linfocitele-killer – cele carora le revine sarcina de a ucide celulele deja infectate de virus.
Ce se poate intampla cu vaccinurile actualmente disponibile in cazul in care virusul sufera alte mutatii?
Terapiile cu plasma in acest moment sunt mai putin eficiente in lupta anti-Covid daca se verifica o mutatie, pentru ca agentul administrat contine anticorpi care provin de la persoane vindecate, asadar un cep nou ar putea „pacali” sistemul imunitar nefiind recunoscut de anticorpii aflati deja la nivelul plasmei respective.
In alta ordine de idei, in cazul in care vor apare noi cepi virali care se vor demonstra rezistenti la vaccinurile disponibile in momentul de fata – eventualitate posibila din pacate – pentru platformele ce utilizeaza tehnica adenovirus problema principala consta in faptul ca organismul uman produce anticorpi nu numai impotriva Sars-Cov-2 (care constituie obiectivul), ci si impotriva adenovirusului de cimpanzeu care a fost utilizat ca vector.
Acest lucru poate determina o lipsa de eficacitate din partea tuturor vaccinurilor succesive, impunand cautarea unui nou adenovirus care sa nu fie recunoscut de organism din pricina unui tipar anterior.
In schimb, platformele care au dezvoltat vaccinuri pe baza tehnologiei ARNm nu se confrunta cu aceasta problema intrucat ar fi relativ simplu sa se produca noi vaccinuri adecvate intr-un interval scurt: e suficient sa se schimbe secventa continuta in nanoparticulele lipidice.
Gratie cercetarilor efectuate in vederea anihilarii Covid, aceasta tehnologie reprezinta o resursa care depaseste cu mult asteptarile noastre intrucat va putea avea un impact extrem de important si in combaterea altor boli grave, in prezent si pe viitor: daca se individueaza antigenul just e suficient sa fie ambalat intr-un vechicul de nanoparticule uleioase – o solutie cu adevarat revolutionara.
„Datele de care dispunem pana in prezent nu indica factori de periculozitate in ceea ce priveste caracterul mutatiilor acestui virus. In speta, vaccinul produs de Pfizer e o adevarata bomba: functioneaza excelent atat in ceea ce priveste prevenirea cat si pentru a contrasta severitatea bolii”, afirma profesorul Mario Clerici din cadrul Universitatii din Milano.
Vaccinul anti-Covid va avea parte la randul sau, ca si vaccinurile anti-gripa cu care ne-am obisnuit deja, de adaptari firesti, de la un an la altul sau de la un sezon la altul, astfel incat sa asigure un scut eficient impotriva bolii, indiferent de eventualele mutatii si generarea de noi tulpini ale virusului.
Persoanele care se declara contrare vaccinarii duc un razboi care nu are nici o baza stiintifica.
Cine a avut deja Covid se poate vaccina linistit?
Persoanele care au avut deja Covid se incadreaza intr-o categorie care nu are urgenta de a se vaccina precum cei care nu au luptat cu suferintele provocate de aceasta boala, dar avand in vedere ca nu se cunoaste durata de protectie asigurata de anticorpii produsi, reinfectarea este posibila, astfel incat vaccinul ar putea servi drept pavaza ulterioara.
Cand vor reveni toate lucrurile la normal?
Intoarcerea la normalitate este influentata de trei factori: anotimpul cald, refuzul de a lasa garda jos si vaccinarea.
Aruncand o privire iscoditoare asupra fenomenelor care au avut loc in 2020 se poate estima o relativa diminuare a cazurilor de contagiere odata cu instalarea primaverii, dar ne revine sarcina de a evita erorile din timpul verii, mentinand masurile de protectie si prevenire, pentru a putea nadajdui ca in toamna anului in curs sa ne bucuram de o situatie ceva mai roz.
In acest context insa, exista sustinatori ai teoriei potrivit careia procesul de vaccinare ar trebui sa cunoasca in viitorul apropiat modificari substantiale in ceea ce priveste ordinea prioritatilor:
„Calea cea mai rapida pentru a obtine imunitatea de turma este cea a vaccinarii prioritare a tinerilor si nu a varstnicilor, intrucat cei dintai au o viata sociala activa, iar probabilitatea de a veni in contact cu virusul si de a se infecta e mult mai mare decat la persoanele in varsta; asta pentru ca mai apoi sa „plimbe” virusul de colo-colo si sa faciliteze contagierea”, sustine profesorul Mario Clerici, accentuand faptul ca „vaccinand o persoana in varsta protejam o unica persoana, in timp ce vaccinand tinerii care au o viata activa, cu o singura administrare suntem in gradul de a proteja sute de persoane cu care vin in contact, inclusiv parintii si bunicii”.
Bibliografie:
- Quick, Jonathan D. – „La fine delle epidemie”, 2020;
- Di Cunto, Ferdinando – „I vaccini sono l’arma contro il virus che muta”, 2020;
- Bosco, Federica – „Mutazioni virus, ma vaccini sicuri”, 2020;
- Buzdugan Raluca, Toader Yvonne, Lawrence S. NG, Craciun Cerasella, Schwartz Gaby, Chertes Alexandru, Buzdugan Mihnea, Simionescu Dan T., Simionescu Maya, Cadariu Arina & Simionescu Vlad – „Spatii sigure 2(m)-020”, 2020.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.