Dupa succesul din 2011 cu Sapiens. O scurta istorie a omenirii, Harari continua cu Omul Dumnezeu, supraomul, Homo Deus. O specie nou, cea in care ne transformam zilnic.
Ce vom face cand nu vor mai exista razboaie, foamete sau molime? Aceasta este intrebarea. Omenirea nu se opreste din evolutie.
Cartea este impartita in trei capitole:
- homo sapiens cucereste lumea: devenirea umanitatii
- homo sapiens confera sens lumii: apogeul
- homo sapiens pierde controlul: decaderea omenirii
Daca in volumul precedent am vorbit despre evolutia umanitatii, Homo Deus se indreapta spre inteligenta artificiala, biotehnologii alte forme de evolutie.
Viitorul va sta sub semnul religiilor totalitare, ia religia suprema va fi procesarea datelor.
Am dezbatut problema nemuririi stiintifice in acest articol si aici.
Dar Harari merge mult mai departe pe baza imaginatiei si dezvoltarii constiintei. Inainte de a ne avanta spre viitor, un viitor destul se sumbru dupa parearea lui Harari, este momentul ideal sa analizam tendintele si tehnologiile actuale. Si aici se pune accentul pe etica din spatele tehnologiilor. Stiinta a ajuns foarte departe, dar ea este manuita de aceiasi oameni. Aceiasi oameni cu aceleasi temeri, frici care ne vin inca din preistorie.
Un portret rece, al unei umanitati privindu-se in oglinda, dar care nu ne face deloc mandri. Am reusit sa “imblanzim” planeta, sa devenim specia dominanta. Iar acum ce?
Cele trei “fire rosii” urmaresc mai multe teme:
- Primul ne arata, conform teoriilor din Sapiens. O scurta istorie a omenirii, cum am reusit sa invingem foamea, razboiul si bolile.
- Cea de-al doilea fir rosu cauta imortalitatea si divinitatea. Disparitia religiei este inlocuita cu umanismul.
- Iar ultimul fir rosu este cel apoteotic, transformarea omului in zeu. Dispozitivele si masinile vor potenta omul viitorului. Un salt imens al constiintei si tehnologiei.
Dar viitorul supertehnologiilor nu este asa de fericit pentru toata lumea. El apartine superbogatilor, superadaptatilor, celor care renunta la etica asa cum o cunoastem astazi.
Iata ce spune Harari despre “ultimele zile ale mortii”:
In secolul XXI, e posibil ca oamenii sa incerce la modul serios sa dobandeasca nemurirea. Lupta cu batranetea si moartea nu va face decat sa continue razboiul de veacuri cu foametea si bolile si va pune in evidenta valoarea suprema a culturii contemporane: insemnatatea vietii omenesti. Viata omeneasca este lucrul cel mai sfant din univers.”
De-a lungul istoriei, religiile si ideologiile nu au sanctificat viata insasi. Au sanctificat mereu ceva aflat mai presus sau dincolo de existenta lumeasca, dand prin urmare dovada de o toleranta destul de mare in ceea ce priveste moartea. Mai mult, unele din ele au indragit-o de-a dreptul pe Doamna cu Coasa. Intrucat crestinismul, islamul si hinduismul au insistat ca sensul existentei depinde de soarta noastra in viata de apoi, au considerat ca Moartea este o parte vitala si buna a lumii. Oamenii mureau fiindca aceasta era porunca lui Dumnezeu, iar clipa mortii era o experienta metafizica sacra plina de semnificatii. Cand un om era pe cale sa-si dea ultima suflare, era momentul sa fie chemati preotii, rabinii si samanii.
Incercati sa va imaginati aceste religii majore intr-o lume fara Moarte – care este, deaseemenea, o lume fara rai, iad sau reincarnare.
Stiinta moderna si cultura moderna au o viziune cu totul diferita asupra vietii si mortii. Ele nu vad moartea ca pe un mister metafizic si cu siguranta nu considera ca Moartea este sursa sensului vietii. Pentru oamenii moderni, Moartea este mai curand o problema tehnica pe care putem si ar trebui sa o rezolvam.
Plecand de la aceasta viziune, Omul Viitorului vrea sa isi prelungeasca infinit existenta, sa isi mute constiinta intr-un corp superior, sa devina propriul Dumnezeu, sa evite moartea.
Progresul inteligentei artificiale si al biotehnologiei va transforma cu siguranta lumea, insa nu are un singur rezultat determinist obligatoriu. Toate scenariile schitate de Harari ar trebui intelese ca posibilitati decat ca profetii. Unele nu ne vor place, altele la fel. Insa ne putem comporta si gandi diferit astfel incat sa le impiedicam sa se materializeze.
Homo Deus cauta originile conditionarii noastre din prezent pentru a-i slabi influenta si a ne permite sa ne comportam diferit si sa ne gandim in moduri mult mai imaginative la viitorul nostru. Nu exista un singur scenariu definitiv.
Lumea se schimba mai repede decat oricand si suntem asaltati de cantitati imposibile de date, promisiuni, amenintari. In secolul XXI nu poti stapani informatia. Cenzura inseamna bombardarea cu informatii inutile. Sa ai putere astazi inseamna sa stii ce sa ignori, nu sa ai acces la informatie.
Incalzirea globala, inegalitatile sociale sunt pe primul plan. Dar pe plan global vorbim de trei procese interconectate majore:
- stiinta merge spre o dogma atotcuprinzatoare: organismele sunt algoritmi, viata este procesare de date
- inteligenta se decupleaza de constiinta
- algoritmii ne vor cunoaste mai bine decat o facem noi insine.
De aici rezulta alte mari intrebari cheie. Ce conteaza mai mult? Inteligenta sau constiinta? Ce se va intampla cand masinile ne vor cunoaste mai bine decat noi insine?
Aceasta recenzie a fost posibila cu sprijinul Librarie.net care ne-a pus la dispozitie cartea Homo deus. Scurta istorie a viitorului
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5