Reciteam dupa atatia ani Lovecraft. Si universul sau mi s-a parut mai viu ca niciodata. Toata acea anxietate morbida, existentiala, terifianta, in fata neantului spatiului, in fata unor fiinte lipsite de forma si timp, supuse doar infinitului, te face sa te gandesti, tot mai halucinant, la societatea existenta si la miturile ei ipohondre.
Lumi devastate, antice, pierdute, creaturi oripilante, de cosmar.
Zei ai unor lumi apuse, lumi in coliziune, intrari in lumea de dincolo, setea pentru supranatural, paranormal, ocult. Creaturi submarine ce vor sa distruga lumea aducand-o in pragul apocalipsei, fiare de cosmar ale tenebrelor ce zac inlantuite in sferele de dincolo. Oriunde ai intoarce privirea universul are ceva obsedant, chinuitor de ucigas si feroce, sa-ti arate. Chinul e la ordinea zilei. Daca vrei sa nu mai dormi noaptea, incepe o nuvela de Lovecraft. Cu siguranta o vei citi pana la capat. Si, in timp ce dormi, in siguranta, in patul tau comod, in vis te vor pandi imagini pestilentiale.
Ororile cosmologice de o finete de-a dreptul transcedentala au uimit lumea si au influentat literatura, arta, muzica si filmul. Benzi desenate, art-gallery, studio-concept, toate laolalta au creat universul Lovecraft.
Pana la urma un cosmar nu poate fi decat un cosmar.
Dar ce se intampla cand el trece printr-o poarta in lumea reala. Ce s-ar intampla daca orice vis macabru ar deveni realitate. Lovecraft merge mai departe chiar. Pana acolo incat afirma ca in vis nu avem nicio aparare, ca intram pe un teritoriu primejdios unde nu avem nicio putere si nicio intelegere asupra a ceea ce ni se intampla.
Am fost intrebat daca am gasit vreun lucru “luminos” in opera si, implicit, nuvelele sale? Nu stiu daca exista speranta in ele, insa inefabilul se produce cu siguranta. Ce-i drept, sunt locuri in lumea asta in care omul nu are ce cauta. Orice cautare suprema, absoluta dupa vreun adevar irelevant si relativ se termina brusc, prin nebunie, in cel mai bun caz, sau moarte. Indrazneala de a merge prea departe se pedepseste. Si Lovecraft isi pedepseste, fara ezitare, toti eroii.
Magia se amesteca cu stiinta, ocultismul cu tehnologia
Sub apele adanci, in varfurile muntilor izolati, in canale sau intr-o simpla pensiune din mijlocul orasului se pot ascunde lucruri stranii, de neconceput. Lovecraft are privilegiul de a ne arata cea mai intunecata fata a literaturii horror. Aceea in care omul nu are deloc prima scena. Aceea in care omul e doar un biet naufragiat. Descoperind celebrul Necronomicon al arabului nebun sau vreo alta carte sau grimoar magic, cercetatorii nu fac decat sa se adanceasca intr-o lume nestiuta, nebanuita. A sonda mecanismul timpului, al spatiului, al lucrului dincolo de frontiera constiintei si cunostintei umane. La marginea abisului? Nicidecum. Undeva … mai jos … mult mai jos … sub fundul acestuia.
O portie de magie cultivata cu una de stiinta, alternand cu metafizica, alchimia si toate acele ramuri obscure care iti dau fiori. Am vazut multe imagini si opere care incearca sa-i redea imaginatia. Sunt absolut sigur ca niciuna nu a captat nici a zecea parte din ce ii vazuse mintea: oameni degenerati, mutanti genetic, dezaxati, bestii carora timpul le-a transformat membrele, chipurile si infatisarea. Dar mai ales comportamentul. Cand voi mai ajunge la munte, cu siguranta voi ocoli cabanele solitare de pe vaile versantilor.
Aproape necunoscut, publicat doar in revistele Pulp fiction, mort in saracie, Lovecraft va influenta dupa moartea lui o intreaga pleiada de autori, cineasti, regizori. Va fascina o intreaga lume cu fictiunile lui horror bolnave, dincolo de azilul de nebuni. L-au pasionat istoria, lingvistica, chimia si astrologia – lucru evidentiat in scrierile sale pe care le-a inceput la doar opt ani. Suferind de anxietate, cu un tata internat intr-un ospiciu, lui Lovecraft nu i se poate pune in carca boala sau mania unui psihopat – lucru care reiese adesea din operele sale. Nesociabil, se inchide in sine si duce o viata de pasare de noapte. La 31 de ani da nastere ciclului Cthulhu Mythos.
Miturile Cthulhu
Cunoasterea interzisa este una din temele sale favorite. Caracterele sale sunt manate de setea de cunoastere, dar una luciferica, ascunsa, ermetica, una pentru care trebuie mereu sa dai ceva la schimb. Curiozitatea stiintifica sau de alta natura aduce mari ravagii. Ceea ce reusesti sa vezi cu coada ochiului, dincolo de cortina, te face sa regreti intreaga viata. Multi critici au considerat ca aceasta tema este insa esenta vietii adevarate a lui Lovecraft, caci mereu a fugit de ea cautand cunoasterea si inspiratia. Lumea nu a reusit sa-l inteleaga si el s-a refugiat in lumea sa proprie.
Influenta altor civilizatii, adesea non-umane, asupra noastra este alta tema preponderenta. Culte marsave, obscure, voodoo sangeros, canibalistic, secte din parti uitate de lume, adoratori perversi ai unor monstri-zei, toate astea spun povesti despre o lume pierduta in care oamenii moderni nu au ce cauta.
Soarta (“The Colour Out of Space” si “The Dreams in the Witch House“), civilizatia umana amenintata si religia fac apologia unei alte teme centrale recurente in opera sa. Caci lumea se poate sfarsi in timp ce noi visam. Pericolul ne pandeste la orice colt. Din umbra sau din ceruri. Decandenta lumii noastre este puternic afirmata caci Lovecraft crede intr-o viziune anti-moderna. Poate o reintoarcere la radacini as putea spune. Vizibil in “At the Mountains of Madness“.
Civilizatia lupta impotriva intunericului, a barbarismului primitiv, a blestemului, a sortii – “Facts Concerning the Late Arthur Jermyn and His Family” (1920), “The Shadow over Innsmouth” (1931) sau a influentei magiei (The Case of Charles Dexter Ward). “Polaris” ne spune povestea unei societati distruse sau “The Lurking Fear” pe aceea a unei umanitati izolate, cazuta in decandeta.
Cine l-a influentat pe Lovecraft?
Influentat de Edgar Allan Poe in primele sale opere, de nihilismul lui Nietzsche, de pedantul Algernon Blackwood, Lovecraft incearca sa creeze o adevarata cosmologie, o mitologie terifianta si lumi noi, nebanuite, demoniace.
Arhaismul si simbolismul sau s-au intins mult dupa moartea lui. Regizori ca John Carpenter, Stuart Gordon, Guillermo Del Toro, scriitori ca Stephen King, Ramsey Campbell,Bentley Little, Joe R. Lansdale, Alan Moore, Junji Ito, F. Paul Wilson, Brian Lumley, Caitlín R. Kiernan, William S. Burroughs, Clive Baker, trupe de death metal, jocuri, filme, locatii fictive in Massachusetts, toate ii poarta amprenta.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
“in vis nu avem nicio aparare”
Nu sunt de acord. Ca orice sistem de aparare si cel din lumea spectrala trebuie format, antrenat. Poti ajunge invincibil acolo. De asemenea, tot acolo iti poti antrena excelent puterea vointei.
Subiectul acesta este unul foarte complex si ar fi interesant de discutat mai mult pe tema asta.
Autorul a fost foarte pasionat de partea intunecata a lucrurilor si a reprezentat-o foarte bine in operele sale si a reprezentat sursa de inspiratie pentru foarte multi altii, asta e de apreciat.
Lumea spectrala e lumea visului?
Pingback: Hellboy, baiatul din iad, mitologie si folclor | Mythologica.ro
Pingback: Lovecraft Country – recenzie, mitologie si supranatural | Mythologica.ro