Fulgerul in cultura si mitologie
In foarte multe culturi de-a lungul globului, fulgerul a fost considerat o parte dintr-o zeitate sau o zeitate in sine. Acestea le includ pe zeul grec Zeus sau pe romanul Jupiter s al carui atribut era fulgerul, zeul aztec al ploii Tlaloc, zeul furtunii la slavi era Perun sau cel baltic Perkunas. In mitologia scandinava, Thor foloseste fulgerul si ciocanul, la hindusi Indra il foloseste ca arma, iar shintoistii il au pe Raijin. In religia popoarelor tribale Bantu din Africa, fulgerul este vazut ca un semn al maniei zeilor.
Etruscii vedeau in fulgere un adevarat oracol, iar saxonii considerau ca stejarul era un arbore sfant, un zeu al furtunii
Fulgerul simbolizeaza scanteia vietii si energia fertila. Puterea acestui foc ceresc este imensa si iuteala lui de temut. Poate fi binefacator sau nefast, fara sa existe vreo diferenta anume. Cuvantul din ebraica este tradus prin fulger sau lumina in istorisirea Genezei. Fulgerul simbolizeaza actiunea virila a celui ce e Dumnezeu in creatie. Mitologia australienilor exprima si mai bine sensul acesta. Dupa un alt mit studiat de Geza Roheim fulgerul si rombul reprezinta organele masculine.
Un sens ideatic vom afla in Psalmul 29,9 unde glasul Domnului face cerboaicele sa nasca. Cand Dumnezeu vorbeste poporului, el este inconjurat de bubuit de tunet si de lumina fulgerelor (Exodul). In Biblie Dumnezeu e zeu al trasnetului si al focului. In Iov, fulgerul este unealta pe care o foloseste Dumnezeu. In Plangerile lui Ieremia, Dumnezeu care a facut lumea este prezentat ca Dumnezeul tunetului si al fulgerelor. Psalmul 77 evoca in egala masura tunetul si fulgerul. In ipostaza lui originara, primitiva, Elohim este zeul trasnetului.
Cand se arata Dumnezeu, fata ii stralucea ca fulgerul (Daniel). Mainile lui, asa cum citim in Iov, tin fulgerele si le indreapta asupra potrivnicilor lui.
Tema aceasta este preluata din vechile traditii babiloniene. Si la greci, Zeus este zeul trasnetului.
Pe plan spiritual, fulgerul naste o lumina launtrica, obligandu-l pe cel in cauza sa inchida ochii, sa se reculeaga deci. Fulgerul il insemneaza, lasa o urma care ramane intiparita pe omul lovit de el, intr-un sens cuprins in Iov: “a tras asupra mea ca intr-o tinta”.
Fulgerul este un semn al puterii si al fortei care se manifesta cu o energie datatoare de echilibru. Tot asa, in traditiile africane, unde, asemenea tunetului, fulgerul reprezinta intotdeauna un atribut al zeului suprem uranian. Dupa un mit al pigmeilor, el este instrumentul divin care apare in hierogamia primordiala cer-pamant, care nu poate sa nu ne aminteasca de mitologiile indo-europene (fulgerul – arma zeului Indra). La pigmei, de asemenea, el este arma cu care zeul uranian pedepseste adulterul.
Pe un plan aproape universal, fulgerul este legat de ploaie ca samanta a cerului. Cele doua elemente formeaza impreuna cele doua fete ale aceluiasi simbol bazat pe dualitatea apa-foc, in acceptia ei fertilizatoare, pozitiva sau negativa.
Mai reprezinta si pedeaspsa cerului care duce omenirea la pieire cu ajutorul focului sau al ploilor torentiale carora le urmeaza potopul.
Legatura simbolica dintre fulger si fecunditate apare frecvent in gandirea orientala, cum ne demonstreaza si aceasta invocatie taoista: “ca trasnetul puternic si de neinvins, despica norul ca sa-l preschimbe-n apa, sa elibereze tot el si laptele din sanii acestei femei insarcinate, ajutand-o grabnic sa nasca”.
In timpurile stravechi, soarele roditor lua in Peru infatisarea fulgerului cu care era confundat si care la randul sau se intruchipa intr-un sarpe de obicei bicefal.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.