Rolul limbajului in cunoastere.
Specificul limbajului stiintiic.
Modalitati de fundamentare a propozititiilor stiintifice
Limbajul a constituit obiect de meditatie pentru multe discipline, inclusiv pentru filozofie. Inca din antichitate, filosofii au meditat asupra limbajului dezvaluind rolul pe care il joaca limbajul in viata individuala si cea sociala.
Inca in vechile scriei indiene (upanisade) se considera ca toate conflictele incepand de la conflictele familiale pana la conflictele mondiale se datoreaza limbajului.
In secolul al XX-lea, Rudolph Carnap spunea: „Nu ne trebuie revolutie sociala ci ne trebuie revolutie semantica”
Semantica studiaza relatia dintre expresiile lingvistice si realitatea la care se raporteaza aceste expresii.
Daca am rezuma intreaga istorie a filosofiei am putea spune ca in antichitate au fost predominante preocuparile de ontologie (teoria filosofica a existat).
In epoca moderna predominante au fost preocuparile de teoria cunoasterii (epistemologia) unde punctul culminant il reprezinta Kant cu lucrarea „Critica ratiunii pure”
In sec. al XX-lea predominante au fost preocuparile de filosofia limbajului.
Abia in acest secol s-a inteles in profunzime semnificatia pe care o are limbajul pentru om; si multi filosofi considera ca omul se defineste in primul rand prin limbaj.
Pentru un filosof ca L.Wittgnestein menirea filosofiei este aceea de a inlatura vraja pe care o are limbajul asupra gandirii noastre.
Pentru R. Carnap vechea filosofie speculativa sau metafizica traditionala trebuie inlocuita cu analiza logica a limbajului stiintei.
Desi preocuparile de filozofie a limbajului au existat inca din antichitate interesul pentru limbaj a fost determinat incepand din a a doua jumatate a sec. al XIX-lea de problemele care au aparut in stiintele formale matematice si stiintele factuale (fizica, chimie).
In primul rand au fost descoperite astfel de paradoxuri in citadela matematicii clasice (teoria naiva a multimii)
De asemenea in aceasta perioada interesul pentru limbaj a fost determinat de descoperirea geometriilor non euclidiene(ex. geometria lui Riemann).
In a doua jumatate a sec. al XIX-lea a fost elaborata o logica noua pe care o numim logica matematica simbolica ai carei intemeietori pot fi considerati Boole si G. Frege. Aparitia noii logici a fost determinata de faptul ca logica clasica (aristotelica) nu putea sa justifice multiplele tipuri de interferente din matematica sau chiar din limbajul comun, obi?nuit.
Aparitia noii logici a dus la rezolvarea unei dispute conceptuale bimilenare (axioma paralelor -> geometria euclidiana). In aceasta perioada a fost revolutionat limbajul din fizica: aparitia teoriei relativitatii si a fizicii cuantice a insemnat o schimbare importanta a limbajului fizicii.
Trecerea de la paradigma Newtoniana la cea a lui Einstein a insemnat o schimbare a limbajului fizicii.
De asemenea a aparut un nou limbaj in stiintele socio-umane, in literatura si poezie. Era firesc deci ca si filosofia sa fie interesata de cercetarea limbajului. Orice revolutie inseamna si o schimbare a limbajului stiintei si o schimbare de semnificatie a conceptelor stiintei respective.
Interesul pentru limbajul stiintific a fost determinat si de faptul ca stiintele, indeosebi fizica, au inceput sa opereze cu concepte foarte abstracte, concepte care am putea sa le clasificam in doua categorii :
– de idealizare
– constructe teoretice, care sunt foarte departe de observatii si experimente.
Aceste concepte nu sunt rezultatul unor generalizari empirice ci sunt concepte care apar in ipotezele si teoriile savantilor. Toate marile teorii au aparut prin ipotezele lansate de savanti.
Limbajul comun si cel stiintific indeplinesc numeroase functii. Una din cele mai fructoase analize a limbajului este analiza semantica. Semnele ligvistice pot fii cercetate luand in consideratie urmatorii factori: realitatea la care se refera semnele lingvistice, cel care le utilizeaza si relatia dintre ele, intelegand prin semn orice obiect material care desemneaza ceva deferit de el insusi.
Daca vom cerceta doar relatia dintre semnele ligvistice avem de-a face cu sintaxa logica. Daca cercetam relatia dintre semnele lingvistice si realitatea extralingvistica la care se raporteaza avem de-a face cu semantica, iar in cadrul semanticii vom distinge o semantica extensionala care ia in consideratie extensiunea expresiilor lingvistice si o semantica intensionala care ia in considerare intensiunea expresiilor lingvistice. Distinctia intre extensiunea si intensiunea expresiilor lingvistice este fundamentala pentru cercetarile de logica si filosofia stiintei.
Limbajele naturale au o sintaxa constituita in mod istoric si in limbile naturale exista foarte multe reguli sintactice , dar desi exista acestea , pe baza acestor reguli nu putem stabili daca o expresie apartine sau nu limbii respective..
Limbile naturale au si o anumita semantica. Semantica poate fi o semantica a obiectelor fizice, obiecte imaginate sau obiecte abstracte. Limbile naturale au si o dimensiune pragmatica adica limbile naturale sunt mijloace de formare a unor sentimente foarte puternice, de declansare a unor actiuni. Limbile naturale, pe langa functia lor cognitiva de cunoastere indeplinesc alte functii: expresiva , atitudinala, actionala.
Sintaxa si semantica limbilor naturale s-au constiuit in mod istoric. Ele nu sunt construite in mod algoritmic , in schimb limbajele stiintifice sunt limbaje cu anumite particularitati:
1) anumite limbaje stiintifice sunt limbaje care apar din limbajele naturale dar cu o terminologie specifica : limbaje fizice, tehnice. Exista limbaje stiintifice ale caror expresii sunt recunoscute ca apartinand limbajului respectiv doar pe baza unor reguli semantice formate explicit, iar numarul acestor reguli este finit. Un astfel de limbaj este limbajul algebric.
2) Limbajele ale caror expresii le recunoastem doar pe baza acestor expresii sintactice le numim limbaje formale.
Aceste limbaje formale, adica limbaje pe care le recunoastem doar dupa forma lor pot mai devreme sau mai tarziu sa isi gaseasca o semantica in lumea obiectelor ideale sau in lumea obiectelor fizice: astfel si-a gasit o semantica algebra Boole.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
0.5
5
Pingback: Cum dispar limbile vorbite si care este pericolul? | Mythologica.ro