Monarhia este o forma de guvernamant. Buna sau rea? Nu este rolul nostru sa hotaram asta. In aceasta forma de guvernamant un grup, o familie, reprezentand de obicei o dinastie, intruchipeaza identitatea nationala ca lider, monarh, exercitandu-si rolul la suveranitate. Monarhiile din prezent variaza ca reprezentare. Unele sunt pur simbolice, altele partiale, iar unele sunt monarhii constitutionale. Bineinteles, printre ele gasim si autocratii in care monarhul este absolut.
Monarhia traditionala este mostenita si dureaza pana la moartea respectivului sau abdicare (renuntarea la tron). Prin contrast, monarhia electiva necesita ca monarhul sa fie ales, votat. Ambele tipuri de monarhii prezinta ele insele variatiuni de-a lungul globului si vremii. Unele chiar divergente si cu istorie veche.
Unele monarhii elective impus ca respectivii candidati sa faca parte din familie. Altele merg mai departe impunand restrictii de religie, varsta, gen, capacitate mentala etc.
Istoria monarhiei in Europa si in lume
Monarhia a fost cea mai comuna forma de guvernamant pana in secolul al XIX-lea. In prezent s-a transformat in monarhie constitutionala, cea in care monarhul are doar un rol ceremonial, dar exercita puteri limitate si nu are nimic de spus in privinta politicii. In prezent, 45 natiuni suverane din lume au monarhi care joaca rolul de sefi de stat. 16 dintre acestea fac parte din teritoriile Commnonwealth. Acestea, fostele colonii britanice, o recunosc pe regina Elisabeta a II-a ca seful statelor lor.
Cele mai moderne monarhii europene sunt constitutionale si ereditare cu un ceremonial covarsitor. Exceptie face Vaticanul, singura teocratie electiva, adica o tara unde monarhul este un preot ales. Pricipatele Monaco si Liechtenstein sunt si ele exceptii de la regula, aici monarhul execitand autoritate nerestrictionata.
Monarhiile din Cambodgia si Malaesia sunt constitutionale cu rol ceremonial, desi exista mai multe considerente sociale si legale de partea lor. Monarhiile din Brunei, Maroc, Oman, Qatar, Arabia Saudita si Swaziland au putere politica mai mare decat alte surse din tarile lor, fie prin traditie fie prin mandat constitutional.
Istoria ne arata ca acest tip de ierarhie sociala cunoscuta ca si capetenie vine din preistorie. Termenul grec “monarchia” este folosit de Herodot. Sensul este de “lider”. In vremurile antice, monarhul era identificat cu regele (archon, basileus, rex, tyrannos) sau “regina” (basilinna).
Din cele mai vechi timpuri au existat monarhi. Sa luam exemplul clasic al Egiptului antic si Mesopotamiei. Deasemenea, religiile proto indo-europene erau centrate in jurul regilor. Acestia avea functii sacre legate direct de sacrificiu. Acesti regi erau considerati de poporul lor divini.
Rolul imparatului roman ca protector al crestinismului semana foarte mult cu rolul regilor germanici de a instaura o dinastie a “regilor de drept divin” in Evul Mediu crestin. China, Japonia, Nepalul au avut monarhi care au continuat sa fie zei in viata chiar si astazi.
Inca din antichitate, monarhia a contrastat cu democratia. In democratie puterea este detinuta de cetatenii liberi. Chiar si in antichitate monarhii au pierdut in fata unor asemenea adunari de cetateni in Roma (509 i. Hr.) si Atena (500 i. Hr.).
In antichitatea germanica, functia si institutia regelui erau sacre, regele fiind ales ereditar din anumite triburi sau familii regale.
Unele drepturi si privilegii au supravietuit pana astazi. Spre exemplu, unele adunari regionale din Evul Mediu. Astazi avem Commonwealth-ul islandez, landsgemeinde in Elvetia, miscarea comunelor odata cu instaurarea privilegiilor oraselor in Evul Mediu.
Miscarea parlamentara, sau mai bine zis miscarea impotriva monarhiei, a inceput cu decaderea monarhiei britanice. Si, bineinteles, cu ridicarea Parlamentului Marii Britanii in 1649, urmate de revolutia americana din 1776 si revolutia franceza din 1792. Mare parte din secolul XIX a fost disputata de diviziunea intre radicalismul anti-monarhist si de conservatorismul monarhistilor.
Multi tari au abolit monarhia in secolul al XX-lea si au devenit republici. In special in preajma razboaielor mondiale. Republicanii cred ca monarhia e ceva de domeniul trecutului. Insa au mai ramas monarhii in picioare chiar si in era moderna.
In prezent exista 44 natiuni care au monarhi drept sefi de stat. Acestea se impart in urmatoarele categorii:
Teritoriile Commonwealth si regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii
Regina Elisabeta a II-a este monarhul Marii Britanii, sau Anglia asa cum este cunoscuta. Insa putina lume stie ca ea domneste si peste teritoriile Commonwealth, adica peste fostele colonii engleze. Este vorba de 16 teritorii: Insulele Antigua si Barbuda, Australia si teritoriile sale, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Noua Zeelanda, Papua Noua Guinee, Federatia Sfantul Christopher si Nevis, Sfanta Lucia, Sfantul Vincent si Grenadinele, Insulele Solomon, Tuvalu si Regatul Marii Britanii si Irlanda de Nord.
Toate au evoluat din fostul Imperiu Britanic ca state deplin independente in Natiunea Commonwealth unde Regina Angliei este sef de stat. Toate cele 16 sunt monarhii constitutionale si democratii depline unde Regina are puteri limitate si rol ceremonial. Regina este si capul Bisericii Angliei in Regatul Unit, in timp ce celelalte 15 nu au o biserica stabilita.
Regina Elisabeta a II-a conduce de peste 65 ani Anglia alaturi de printul consort, Filip, Duce de Edinburgh. Casa de Windsor revendica Coroana Angliei. Practic, seful statului este prim-ministrul. Parlamentul are doua camere: Camera Comunelor cu membrii alesi si Camera Lorzilor cu membrii numiti.
Monarhii constitutionale in Europa
Principatul Andora, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Greenland, Insulele Faroe, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei, Regatul Norvegiei, Regatul Spaniei, Regatul Suediei sunt state deplin democratice in care monarhul are un rol limitat sau extins din punct de vedere al ceremonialului.
In general, in aceste state exista religia crestina ca si biserica oficiala. In Norvegia exista forma luterana a protestantismului, ca si in Suedia si Danemarca. Belgia si Andora sunt tari catolice. Spania si Olanda nu au religie oficiala de stat. Luxemburg are religie predominanta catolicismul, dar are cinci culte oficiale recunoscute, de importanta natioanala, anume catolicismul roman, protestantismul, ortodoxia greaca, iudaismul si islamul. Andora este unica in toate monarhiile existente. In Andora puterea este impartita de presedintele Frantei si de Episcopul de Urgell. Aceasta situatie are precedente istorice: presedintele este votat doar de francezi, iar episcopul este numit de Papa.
Spania este condusa de Felipe al VI-lea de Bourbon si Grecia. Presedintele guvernului este propus de monarh. Acesta este ales de Cortes Generales. Parlamentul este bicameral, legile sunt facute de Congresul Deputatilor. Sistemul de guvernare e format din comunitati autonome: Catalonia, Tara Bascilor, Andaluzia, Insulele Canare, Murcia, Madrid etc.
Belgia este si ea o monarhie constitutionala cu parlament bicameral. Regele are rol ceremonial limitat. Foarte important de subliniat este ca in Belgia votul este obligatoriu.
Coroana Olandei apartine casei de Amsberg. Tarile de Jos sunt conduse de Seful Casei de Amsberg. Ele sunt impartite in 12 provincii cu propriile parlamente si guverne. Alaturi de cele 5 colonii de peste mari: Bonaire, Curacao, Saba, Sint Eustatius si Sint Maarten, formeaza Regatul Tarilor de Jos.
In Norvegia, regele are si putere executiva, insa este preluata de prim-ministru. Suveranul este simbolul tarii sale.
In Suedia, Coroana apartine Casei de Benadotte. Pana in 1970 Parlamentul putea alege o alta Casa Regala. Aici domneste Regele Carl al XVI-lea Gustaf.
Danemarca este unica ca si monarhie. In sensul ca mostenitoare a lui Frederic al IX-lea, Margareta a devenit primul suveran al Danemarcei de sex feminin. Coroana apartine Casei de Oldenbourg. Regina nu are vreun rol politic, ea fiind mai degraba reprezentant al tarii in strainatate si figura culturala. Desi are drept de vot, regina nu se foloseste de acesta pentru a nu putea fi acuzata ca este partizana. Succesorul tronului este fiul sau, Printul Frederik.
In Luxembrug puterea este detinuta de Marele Duce, de aceea se numeste Ducat. Constitutia ii da puterea executiva Ducelui si cabinetului. Insa Ducele poate dizolva legislativul. Coroana apartine Caselor de Bourbon-Parma si de Nassau-Weilburg. Din casa de Bourbon-Parma facea parte si Regina Ana a Romaniei, sotia Regelui Mihai.
Monarhii absolute in Europa
Aceste sunt Liechtenstein si Monaco. Aici este vorba de monarhii constitutionale unde Printul are inca putere ca un monarh absolut. In realitate, nu se asteapta asta de la el. Spre exemplu, in 2003, la referendumul privind modificarea constitutiei din Liechtenstein, Printului i s-a dat dreptul de veto asupra oricarei decizii luate de Parlament. Dar este valabila si reciproca. Printul poate angaja sau demite orice membru ales sau personal din guvern. Insa oamenii pot mereu face un referendum sa scape de el. Asadar, monarhia nu este absoluta. Cand Printul Alois a amenintat cu dreptul de veto in 2011 nimeni nu s-a speriat. Nu se mai intamplase asta de 30 de ani. Printul din Monaco are puteri mai simple. El nu poate angaja sau demite membrii guvernului. Insa poate alege ministrul de stat, consiliul guvernului si judecatorii. Albert al II-lea si Hans-Adam al II-lea au puteri. In teorie. Insa in realitate sunt foarte limitate. Deasemenea, detin pamanturi intinse si au actiuni la multe companii.
Monaco are doar 2 kilometri. Acest oras-stat de pe Riviera Franceza il are ca si conducator pe Printul Albert al II-lea. Coroana apartine aici Casei Grimaldi inca din 1297.
Liechtenstein este condus de Printul Ereditar, Alois Philipp Maria. Aici parlamentul este ales, iar alegatorii au dreptul de a adopta legi. Puterea executiva apartine unui guvern foarmat din prim-ministru si 4 consilieri.
Monarhii islamice
Aceste monarhii islamice sunt Regatul Bahrain, Brunei Darussalam, Regatul Hashemit al Iordaniei, Statul Kuwait, Malaesia, Regatul Maroc, Sultanatul Oman, Statul Qatar, Regatul Arabiei Saudite, Emiratele Arabe Unite.
In aceste tari, monarhii au mai multe puteri de obicei decat conducatorii din Europa. Brunei, Oman, Qatar si Arabia Saudita raman monarhii absolute.
Bahrain, Kuwait, Emiratele Arabe Unite sunt clasificate ca mixte, adica exista reprezentare, insa monarhii pastreaza cea mai mare parte din putere. Regatul din Iordania, Malaesia si Marocul sunt monarhii constitutionale, dar monarhii inca au putere mai mare decat cei din Europa.
Monarhii constitutionale din Asia de Est
Regatul Bhutan, Regatul Cambodgia, Japonia, Regatul Thailandei sunt monarhii constitutionale unde monarhul are puteri si rol ceremonial limitat. Bhutan, Japonia si Thailanda sunt tari care nu au fost niciodata colonizate de puterile europene. Dar Japonia si Thailanda s-au schimbat de la monarhii absolute traditionale la monarhii constitutionale abia in secolul al XX-lea. Bhutan a facut aceasta schimbare abia in 2008. Regatul Cambodgia a avut propria monarhie dupa ce a facut parte din Imperiul Colonial Francez. Asta dupa dezastrul khmerilor si invazia Republicii Socialiste a Vietnamului. Monarhia a fost restaurata pasnic in 1993.
Alte monarhii
Alte cinci monarhii nu corespund niciunui grup din cele prezentate mai sus. Adica nu se incadreaza nici geografic, nici pe clase de monarhii. Anume Regatul Tonga in Polinezia, Regatul Swaziland si Regatul Lesotho in Africa, Orasul-Stat Vatican, Ordinul Militar Suveran al Maltei in Europa.
Dintre acestea, Tonga si Lesotho sunt monarhii constitutionale, in timp ce Swaziland si Vaticanul sunt monarhii absolute. Swaziland este unic printre monarhii, fiind considerat adesea ca avand o conducere duala: Regele, Ngwenyama, alaturi de mama sa, Ndlovukati, partile puterii politice. Mama este considerata partea administrativa a statului, iar Regele partea spirituala si seful de stat.
Papa de la Vatican este monarhul absolut in Orasul Vatican (entitate separata de Sfantul Scaun) prin virtutea pozitiei de sef al Bisericii Romano-Catolice si Episcop al Romei. Este ales de cardinali.
Conducerea familiei Kim in Koreea de Nord (Kim Il-sunt, Kim Jong-il si Kim Jong-un) a fost descrisa ca o monarhie absoluta sau dictatura ereditara. In 2013, un nou articol adaugat de Partidul Muncitorilor Koreeni spune ca partidul si revolutia trebuiesc duse mereu de linia lui Baekdu (Kim).
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Mituri despre printese si regine, vechi si actuale | Mythologica.ro