Acum 60 milioane de ani, America de Nord si Groenlanda s-au rupt de Europa. Pe masura ce placile continentale
s-au distantat, s-a nascut Atlanticul de Nord.
Procesul nu s-a terminat.
Lat de 5.000 km in prezent, oceanul continua sa se extinda cu viteza cu care cresc unghiile. Procesul are loc de-a lungul
crestei nord-atlantice. Ocazional, eruptiile de aici sunt imense. Vulcanii se ridica din abis.
Islanda e doar varful unui astfel de vulcan. Istoria ei violenta e scrisa pe tot cuprinsul insulei. Eruptiile au loc tot timpul,
adaugand noi teritorii acestui avanpost european izolat. Acestea sunt printre cele mai tinere roci din Europa.
Evenimentele din Islanda reflecta procesele violente care au ajutat la constructia Europei in ultimii 500 milioane de ani.
In ciuda violentei si imprevizibilitatii, vulcanii au avantaje. Islandezii folosesc aceste roci fierbinti. Cu ajutorul unei gropi adanci in sol, caldura e folosita pentru a alimenta mare parte din insula. Acesta e un produs secundar al acestei incalziri centrale naturale.
Laguna Albastra, spre exemplu, este cea mai mare baie fierbinte din lume.
Pe masura ce Atlanticul de Nord crestea, coasta de nord-vest a Europei prindea forma. In sud insa, continentul ducea lipsa de cateva elemente esentiale.
Acum 60 milioane de ani, Alpii nu existau, iar tarmul Mediteranei arata altfel. Mai era necesar un ultim ghiont pentru a modela continentul, iar acesta a venit de la un vecin din sud: Africa. Placa africana e in deriva spre nord
de milioane de ani. Cand loveste placa europeana, straturi uriase de roca sunt fortate in sus si unul peste altul, formand lanturi muntoase marete. Muntii din sudul Europei, Pirineii, Carpatii si Alpii, s-au ridicat in urma acestei coliziuni.
Fragmente din fundul oceanului primordial au fost ridicate cu mii de metri. Alpii continua sa se ridice pe masura ce Africa impinge spre nord. Vulcanii din sudul Europei amintesc de fortele tectonice de sub picioarele noastre.
Vezuviul, in sudul Italiei, e un urias adormit. Acum aproape 2.000 de ani, o eruptie uriasa a ingropat orasul Pompeii.
In prezent, orasul Napoli se intinde la poalele vulcanului. Nu se stie cand un alt ghiont al Africii va declansa o noua eruptie.
Nu numai muntii din sudul Europei isi datoreaza existenta derivei placii africane, ci si Marea Mediterana. Aceasta mare e una din granitele definitorii ale continentului. Cu tarmurile sale spectaculoase si apa limpede albastra, e una din comorile naturale ale Europei. Istoria extraordinara a Mediteranei e legata de canalul ingust de la capatul ei vestic.
In dreptul Stancii Gibraltar, doar 14 km despart Europa de Africa.
Acum 6 milioane de ani, presiunea spre nord a Africii si scaderea nivelului marii au creat un dig urias ce separa Mediterana de Atlantic. Sub soarele fierbinte, cam 4.000 km cubi de apa s-au evaporat anual de la suprafata Mediteranei. Fara apa Atlanticului care s-o alimenteze, Mediterana a secat.
In doar 1.000 de ani, a devenit un desert cu saline si lacuri caustice. Raurile care alimentau Mediterana au taiat tot mai adanc in roca, formand un labirint de defileuri.
Acum doar cateva milioane de ani, Valea Rhonului din Franta semana probabil cu Marele Canion. In bazin, caldura era atat de mare, incat apa acestor cascade se evapora inainte de a ajunge pe vechiul fund de mare.
Timp de zeci de mii de ani un dig natural intre actualul Maroc si Stanca Gibraltar a tinut departe apele Atlanticului. Bazinul mediteranean a ramas o intindere pustie de sare, nisip si pamant scorojit.
Dar pe masura ce Africa impingea si tragea de hotarul sudic al Europei, presiunea asupra crustei a devenit prea mare.
Mareele au slabit digul, iar apele Atlanticului s-au revarsat peste el. Asa a început cea mai mare inundatie din toate timpurile. Cascade de 1.000 de ori mai mari ca Niagara au navalit in bazin. Pe langa Stanca Gibraltar, debitul zilnic era de peste 100 km cubi de apa. In ciuda acestei inundatii imense, Mediterana s-a umplut dupa mai mult de un secol. Cu aceasta inundatie, acum 5,5 milioane de ani, granitele sudice ale Europei au prins forma.
A fost ultimul act în geneza continentului.
Un lant de elemente incredibile au modelat Europa pe parcursul istoriei sale lungi si dinamice.
Istorie scrisa pe fata acestui continent unic.
E o poveste care a inceput acum cateva miliarde de ani la sud de ecuator si care descrie o calatorie incredibila pe glob. Diversitatea peisajelor europene actuale reflecta conditiile schimbatoare intalnite în timp. Fiecare a lasat o amprenta unica asupra acestui continent mic dar extrem de complex.
Timp de eoni, nasterea Europei a fost impulsionata de evenimente geologice. Acum, o noua forta era destinata sa modeleze tinutul.
Acum doua milioane de ani, clima Europei a devenit extrema. Temperaturile au scazut drastic. Afectat de ghetari,
continentul a intrat intr-una din cele mai aspre perioade din istoria lui.
Erele glaciare se apropiau…
Europa, acum 3 miliarde de ani…nascuta din violenta si transformari… Maturata de deserturi batute de vânt… Inghitita de oceane… si invaluita de mlastini tropicale… Aceste mari schimbsri au pus bazele celui mai divers dintre continente.
Insa acum, 2,5 milioane de ani, aceasta lume neprihanita a infruntat un nou asalt. Declansata de o combinatie neobisnuita de evenimente cosmice si globale, Europa se confrunta cu o schimbare radicals a climei.
Peisajul a suferit schimbari de nerecunoscut……prins intr-un mormant de gheata.
Acestea au fost Epocile Glaciare, momente crude si pline de provocari. Schimbarile violente de clima au avut un impact profund asupra tinutului.
Cum a modelat aceasta epoca a extremelor Europa de azi? Vom afla in articolul urmator…
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.