Edda, celebra poveste a mitologiei nordice de Snorri Sturluson este cea mai buna dovada a geniului literar islandez. Pe deasupra, este si printre putinele dovezi scrise legate de mitologia nordic-vikinga. Din aceasta carte am invatat despre Odin, Thor, Ragnarok sau Fenrir. Benzile desenate de la Marvel sau DC, filmele, cantecele formatiilor de viking metal din Scandinavia, toate au la baza aceasta opera.
Edda poate fi asemanata cu Legendele Olimpului sau cu Cartea Mortilor de la egipteni.
Mitologie nordica si poezie islandeza
Edda este cea mai buna introducere in lumea zeilor. Iar mitologia vikinga a devenit foarte cunoscuta in ultima perioada – poate si datorita unui imediat si original sfarsit al lumii profetit deja. Mitologia nordica este la fel de valoroasa si de incarcata de simboluri ca si cea greceasca sau egipteana. Insa este in general mai putin cunoscuta. Textul Eddei contine relatari mitologice scrise si ordonate de un aristocrat carturar intr-o forma logica si ordonata. Mai intai se vorbeste despre cosmogonie sau crearea lumii, iar apoi apar zeii principali: Odin, Thor, Loki si altii.
Aventura este spectaculoasa si te tine cu sufletul la gura. Eroii si zeii par la fel de vii ca noi, au dorinte, vise si sperante.
Autorul, Snorii Sturluson, adica fiul lui Sturla, a trait intre 1179 si 1241. In acele vremuri era o figura importanta la curtea regilor norvegieni.
Mai mult decat atat, Edda nu este doar mitologie, ci si un tratat complex de poezie. Mai precis, un manual despre cum sa scrii poezie in stil skaldic. Adica, vikingii aveau niste poeti (barzi) care elogiau (fredonau) acte de vitejie si povesti mitologice despre zei la curtile regilor sau oriunde dorea lumea sa ii auda. Acestia erau foarte asemanatori menestrelilor de la curtile medievale din Europa acelor timpuri.
Insa, poezia skaldica nu putea fi facuta de oricine. Ea avea reguli precise, metafore si multe altele. Ca sa nu fie pierduta, Snorri a pus la cale un adevarat manual de poezie originara autohtona.
Poezia nordica traditionala aparuse mult inaintea crestinismului si era o forma de arta la fel de populara ca si cantecele sau dansurile traditionale de la noi. Noile mode literare amenintau si aceasta comoara nationala, asadar, Snorri si-a propus sa o salveze sub forma unei carti care sa arate vocabularul si regulile complicate cat mai clar pentru viitoarele generatii.
Dar prima parte a cartii ramane cea mai interesanta si dinamica, celelalte doua vorbind mai mult despre complexitatea regulilor si poezia skaldica.
Fragment din volumul “Edda. Povesti din mitologia nordica” de Snorri Sturluson:
„Pe un urias care locuia in Taramurile Uriasilor il chema Norfi sau Narfi si avea o fiica pe care o chema Noaptea. Ea era neagra si intunecata, dupa cum ii era neamul. Ea i-a fost data de sotie unui barbat pe care il chema Naglfari, iar fiul lor s-a numit Aud. Dupa el, ea fu data de sotie lui Anar, iar fiica lor s-a numit Pamant. La urma a primit-o de sotie Delling, din Neamurile Zeilor, iar fiul lor era Zi. Acesta era luminos la chip si frumos, dupa neamul tatalui sau. Tatal Tuturor ii lua pe Noapte si pe fiul ei, Zi, si le dadu doi cai si doua care, si apoi ii trimise pe bolta cereasca. Acolo alearga ei mereu in carele lor de jur imprejurul Pamantului, de la rasaritul Soarelui la apus si inapoi la rasarit. Noapte calatoreste cu un cal pe care il cheama Coama-de-Chiciura si care in zorii fiecarei zile acopera pamantul cu roua din picurii zabalei sale. Zi are un cal pe care il cheama Coama-Lu-itoare, caci coama lui face sa straluceasca tot vazduhul si pamantul.
Gangleri spuse atunci: „Cum carmu-este Tatal Tuturor mersul Soarelui si al stelelor?” Cel Inalt spuse: „Era un om pe care il chema Mundilfari si care avea doi copii. Ei erau atat de frumosi si de chipesi, incat pe fiu il boteza Luna si pe fiica, Soare pe care o dadu de sotie unui om pe care il chema Glen. Insa pe zei ii manie asa o indrazneala si ei ii luara pe cei doi copii si ii aruncara pe cer. Lui Soare ii dadura sarcina de a mana bidiviii ce trag carul Soarelui, cel plamadit de ei pentru luminarea taramurilor lumii din topitura ce sarea in afara din Taramul Muspell. Cei doi bidivii se numesc Arvak si Alsvid. Sub greabanul lor zeii pusera foale care sa ii racoreasca, iar dupa invatatura unora aceasta se cheama carbune de fier (?). Luna carmuieste mersul Lunii si domneste peste schimbarile Craiului Nou si Lunii Pline. El rapi de pe Pamant doi copii, ce se numesc Bil si Hljuki, pe cand veneau de la fantana numita Byrgir si carau in spate un butoi ce se cheama Saeg si prajina ce se cheama Simul. Pe tatal lor il chema Vidfinn. Acesti copii il insotesc pe Luna, dupa cum se vede si de pe Pamant.”
Cuprinsul cartii: „Edda – Povesti din mitologia nordica“
- Edda
- Snori Sturluson
- Odin
- Pacalirea lui Gylfi
- Yggdrasil
- Thor
- Cel înalt, cel la fel de înalt si al treilea
- Heimdal
- Ullr
- Loky
- Lupul Fenrir reteaza mâna lui Tyr
- Valhöll
- Odin calare pe Sleipnir
- Thor si Hymir
- Moartea lui Baldr
- Hermod calarind spre Hel
- Discursul despre poezie
- Thjazi si Loki
- Baugi gaurind muntele pentru a obtine miedul poeziei
- Împrastierea miedului poeziei
Aceasta recenzie a fost posibila cu sprijinul Librarie.net care ne-a pus la dispozitie cartea Edda – Povesti din mitologia nordica
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5
Pingback: Mitologie nordica de Neil Gaiman | Mythologica.ro
3.5
Pingback: Baldur, zeul luminii care invie si lupta impotriva intunericului | Mythologica.ro
Pingback: Valhalla, paradisul razboinicilor in mitologia nordica | Mythologica.ro