Metodologia fundamentarii propozitiilor stiintifice
Metodologia de matematizare si predictie stiintifica
Explicatie stiintifica si predictie stiintifica
Criterii de existenta in stiintele formale (logica, matematica) si stiintele factuale (tehnice)
Metodologia fundamentarii propozitiilor stiintifice
In istoria filosofiei, in particular in istoria filosofiei stiintei, au existat numeroase incercari de a clasifica propozitiile stiintifice, criteriile de clasificare au fost de natura logica, semantica , epistemologica (teoria cunoasterii stiintifice), metodologica. Astfel s-a vorbit frecvent de adevaruri necesare si adevaruri contingente, adevaruri despre lucruri sau adevarui despre idei, iar I. Kant, in critica ratiunii pure, clasifica propozitiile in 3 catregorii:
-propozitii analitice (ex: toate corpurile au intindere) aceste propozitii sunt analitice a priorii,
-propozitii sintetice a priori( ex: 7+5=12),
-propozitii sintetice a posteriori (ex: toate corpurile sunt grele).
Ulterior filosofii, indeosebi empiristii logici, au fundamentat distinctia dintre propozitiile stiintifice dupa criterii metodologice, dupa modul in carenoi justificam aceste propozitii. Si in viziunea lor exista doua modalitati:
-modalitatea analitica, asa cum se intampla in disciplinele logice si matematica,
-modalitatea empirica, prin testare empirica (diferite forme de observatie, experimente si masurari) asa cum se intampla in stiintele factuale – tehnice.
In general empiristii logicii au negat existenta proprietatilor sintetice apriorii, echivalent cu existenta unor proprietati care in acelasi timp sa fie necesare, universale, dar sa ne ofere si informatie.
Empiristii logici au considerat ca proprietatile matematice sunt necesare, universale, certe dar tautologii.
Ulterior, unii filosofi au incercat sa-l justifice pe Kant, adica sa argumenteze ca proprietatile matematice sunt necesare universale si ne ofera si informatie conceptuala.
Pentru a intelege distinctia dintre proprietatile analitice si sintetice este necesar sa clasificam toti termenii unui limbaj in doua mari categorii:
– termeni logici
– termeni extralogici (numele proprii, termenii descriptivi)
In termenii logici intra termenii cu ajutorul carora din termenii simplii formam termini compusi.
Intra diferiti operatori: si, daca, atunci, sau, echivalent cu, nici nici.
Expresia de apartenenta este:
Un caz extrem de proprietate analitica – reprezinta proprietatea logica; proprietatile logice pot fi adevarate sau false, urmatoarele propozitii sunt propozitii logice adevarate:
1. daca oricare electron are moment magnetic si particular x nu are moment magnetic atunci nu este electron.
2. daca oricare zemindar este puternic sii Ion este zemindar atunci Ion este puternic.
3. Einstein este fizician sau Einstein nu este fizician, propozitia Bohr nu este fizician este un exemplu trivial de propozitie logica falsa.
In propozitiile logice intra in mod esential doar termenii logici. Termenii extra-logici descriptivi intra in mod neesential, altfel spus propozitiile logice adevarate sunt adevarate doar in virtutea formei lor logice, in virtutaea termenilor logicci pe care ii contin, termenii extra-logici pot fi inlocuiti cu oricare alti termeni din domeniul lor de semnificatie, de definire.
Ea este adevarata in virtutea formei lor logice, echivalent cu daca stim doar semnificatia termenilor logici care apar in aceasta propozitie vom spune in mod categoric ca aceasta propozitie este adevarata cu certitudine. 1* [(p->q) ^ non q]->p. daca vom cunoaste semnificatia “daca atunci”, “si”, “nu”, vom spune ca aceasta propozitie este adevarata.
Propozitiile logice adevarate si false reprezinta un caz limita de propozitii analitice.
Propozitiile analitice propriuzise sunt adevarate in virtutea atat a termenilor logici cat si a terminlor extralogici pe care ii contin.
Pentru a decide deci asupra adevarului sau falsului acestei propozitii trebuie sa cunoastem doar semnificatia termenilor logici si extra-logici fara sa facem o testare empirica. In categoria propozitiileor analitice intra toate propozitiile matematice cum ar fi” 2+2 =4” sau “suma unghiurilor unu triunghi =180”.
Adevarul propozitiei “suma unghiurilor unui triunghi =180” este acceptat de geometrul pur prin demonstratie. Daca cunoastem definitia termenilor descriptivi din aceasta propozitie putem demonstra adevarul ei. Pentru geometrul pur este absolut nerelevant faptul ca astronomii masoara unghiurile unui triunghi format intre 3 stele si constata ca suma este de 180, trebuie demonstrat analtic .
2+2=4- un adevar analitic si admitem acest adevar prin demonstratie cunoscand definitiile termenilor 2, +, 4.
Exista propozitii analitice si in limbajul stiintelor factuale. Definitiile pe care le intalnim in diferite stiinte factuale sunt considerate propozitii analitice.
Impulsul= masa *viteza.
O alta categorie de propozitii – sintetice –sunt propozitii ale caror adevar sau fals il stabilim in ultima instanta prin testare empirica si exista diferite metode de testare empirica , de experiment , observare si masurare, iar pentru stiiintele tehnice un rol deosebit il are procesul de masurare. Distingem in cadrul stiintelor tehnice cateva reguli esentiale pentru ca masurarea sa aiba pretentia de obiectivitate. In acest sens vom distinge 2 mari categorii de marimi: aditive si neadive.
1 – lungimea , greutatea
2 – temperatura
In interiorul oricarei discipline stiintifice distingem 3 mari etape:
– etapa conceptelor calitative sau de clasificare,
– etapa conceptelor comparative:mai cald , mai rece – al doilea moment important
– trecerea la conceptele cantitative este cel mai important rol in interiorul unei discipline.
In spatele acestui moment au stat secole intregi in care au fost folosite doar conceptele calitative.
Insa stiinta si cunoastrea nu se prezinta ca un tot, la marginea acestui tot se gasesc propozitiile de observatie (sintetice) care sunt mai susceptibile de revizie, de schimbare.
In centrul acestui camp se gasesc propozitiile cele mai stabile: filosofice, matematice, logice, dar odata cu marile schimbari din stiinta, in fata experientei recalcitrante, chiar propozitiile cele mai stabile se pot schimba.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.