In limbaj meteorologic, tornada reprezinta un vartej puternic de aer, cu atat mai violent cu cat se concentreaza intr-un fuior naprasnic, cu vuiet de turbina, abatandu-se pe o axa verticala asupra unei zone restranse.
Tornadele – monstrii fara de grai ai naturii
Vartejul este insotit de nori intunecati si densi, de tip cumulus si cumulonimbus, asociati furtunilor si instabilitatii atmosferice, in masura sa genereze fulgere si sa se deplaseze cu viteze uimitoare, parcurgand impreuna cu tornada chiar si sute de kilometri.
In general, aspectul tornadei este similar unei palnii orientate cu deschiderea larga spre cer si cu terminatia tubului ingust pe pamant sau la nivelul suprafetei marii, cu un diametru ce poate varia la baza de la valori destul de mici pana la sute de metri sau chiar depasind un kilometru in anumite cazuri.
Cele mai violente tornade tind sa prezinte forma unor palnii cu margini liniare, bine definite, in timp ce tornadele mai slabe adopta o forma sinuoasa, care se subtiaza in mod progresiv, odata cu inceputul fazei de disparitie.
Clasificarea tornadelor si capacitatea distructiva a acestora
Capacitatea distructiva a unei tornade se calculeaza pe baza unor parametri bine determinati, cum ar fi de pilda durata, viteza si intensitatea vantului ce o caracterizeaza.
Tornadele cele mai violente sunt generate de asa-numitele „supercelule noroase” – cumulonimbus mezociclonici – de o enorma intensitate, care se dezvolta tipic in anumite zone geografice (in special in SUA), unde conditiile atmosferice favorizeaza furtuni cu impact extrem.
Durata unei tornade poate varia de la 5 la 15 minute dar, in anumite cazuri, in functie de intensitate, vartejul monstruos poate sa-si extinda activitatea chiar si dincolo de granitele unei ore intregi, cu o viteza de deplasare cuprinsa de regula intre 30 si 100 de Km/h.
Potrivit unei teorii avansate de specialistii americani din cadrul Universitatii din Chicago, clasificarea tornadelor se realizeaza conform unei tabele specifice, cunoscute sub denumirea de „Enhanced Fujita Scale”, dupa numele profesorului care a inventat-o in anul 1971.
In functie de gradul lor distructiv, tornadele se pot plasa pe diferite nivele, dupa cum urmeaza:
- Gradul EF0 – slaba, cu o viteza a vantului de 105-137 Km/h;
- Gradul EF1 – moderata, cu o viteza a vantului de 138-178 Km/h;
- Gradul EF2 – semnificativa, cu o viteza a vantului de 179-218 Km/h;
- Gradul EF3 – puternica, cu o viteza a vantului de 219-266 Km/h;
- Gradul EF4 – devastatoare, cu o viteza a vantului de 267-322 Km/h;
- Gradul EF5 – catastrofala, cu o viteza a vantului ce depaseste pragul a 322 de Km/h.
Fiecarui grad Fujita ii corespunde asadar un anumit nivel distructiv, statisticile mentionand faptul ca tornadele de tip EF 4 si EF5 – devastatoare si catastrofale – sunt foarte rare, cu o frecventa cuprinsa in intervalul valoric de 0,1%-1%.
Mai putin cunoscuta, dar la fel de valabila, este si scala TORRO, utilizata indeosebi in Marea Britanie si sporadic in Europa, care cuprinde nivele de la T0 (tornade slabe) pana la T11 (cele mai violente).
Procesul de formare a tornadelor
Procesul de formare a tornadelor este legat de caracteristici atmosferice deosebite: conditiile favorabile formarii de cumulonimbus se regasesc in medii puternic instabile, caracterizate de vanturi variabile (Windshear), cu prezenta unei mase de aer cald si umed peste care se suprapune o alta, rece si uscata.
In general, furtunile torentiale dezvolta curenti de aer mai mult sau mai putin rectilinii dar, in anumite cazuri, acestia dau nastere unor vartejuri, cu jeturi circulare spre interior si nori spre exterior, din pricina activitatii contrastante a curentilor de ascensiune si a celor descendenti, care se afla la originea tornadelor mai slabe.
In cazul tornadelor mai violente insa, vartejul ia nastere impreuna cu furtuna torentiala, favorizand dezvoltarea unui sistem de rotatie mezociclonic de tip progresiv.
In centru coloanei de aer se formeaza o considerabila depresiune, cu o diferenta de gradient baric intre zona de centru si periferie, ce poate atinge valori impresionante ale presiunii atmosferice, de la 20 la 40 hPa (hectopascali), aerul fiind efectiv reasorbit pe un vector descendent pana ce atinge solul, cu un curent circular cncentrat care atinge viteze deosebite.
Fenomene similare: Tornada Marina, Dust Devil si Snow Devil
Tornadele marine sunt rudele apropiate ale celor terestre, cu mica diferenta ca se dezlantuie la nivelul marilor si oceanelor, dupa un model usor schimbat, avand deseori originea in furtuni torentiale de modesta entitate sau chiar in cumulus congestus – nori de dimensiuni reduse in comparatie cu cumulonimbus.
Originea tornadelor marine nu se pliaza pe tornadogeneza normala: aproape de fiecare data, nasterea lor se datoreaza unei rotatii de vanturi preexistente, cu o intensitate medie inferioara tornadelor de la sol, dar si cu anumite cazuri in care intensitatea fenomenului s-a demonstrat considerabila.
La randul sau, asa-numitul „Dust Devil” – vartejul de pulbere, se prezinta precum o tornada de praf si nisip, purtat intr-o coloana ascendenta de curentii verticali-circulari, asemenea unei spirale dense, luand nastere de regula in zonele desertice si semi-aride, fara implicarea elementului noros.
Dust Devil se formeaza asadar in zilele toride, cand supraincalzirea solului si a straturilor de aer aflate in imediata vecinatate a acestuia e remarcabila, turbulentele sale putand sa dureze cateva secunde sau minute, rareori provocand daune materiale, intrucat viteza vantului nu atinge in aceste cazuri valori ingrijoratoare.
Dimensiunile unui Dust Devil pot varia extrem de mult: inaltimea si diametrul unui vartej pot fi deoporiva, de cativa centimetri, dar si de 200 de metri.
Un fenomen similar se poate manifesta si in zonele inzapezite, provocat fiind de vanturi puternice, caz in care se adopta denumirea de „Snow Devil”, din pricina vartejului alb al zapezii antrenate in curentii circulari ai tornadei.
Cele mai distrugatoare tornade din istorie
In topul celor mai distrugatoare tornade, regasim faimosul „Grate Tri-State Tornado”, care lovi in 1925 Ellington (Missouri), continuandu-si cursa distructiva pana in Princetown (Indiana), traversand intregul Illinois, asadar afectand trei state intr-o singura zi.
Acesta este considerat de specialisti drept cel mai lung fenomen de acest tip, clasificat drept EF5, cu o durata de trei ore si jumatate si cu un traseu de 350 de Km, vantul atingand circa 117 Km/h.
Grate Tri-State Tornado a produs 689 de victime si pierderi materiale impresionante.
In anul 1997, oraselul texan Jarrel fu scena unui teribil sistem de furtuni, care generara intr-o singura zi (27 mai), unsprezece tornade, multe din acestea de o intensitate incredibila – val ce costa viata a 30 de persoane.
In 22 mai 2011, orasul Joplin (Missouri) fu lovit de o violenta tornada de categoria EF5, eveniment tragic ce inregistra la randul sau 161 de victime si 900 de raniti.
Si in 20 mai 2013, o tornada de tip EF5 a devastat periferia din Oklahoma City, cauzand 24 morti.
In tara noastra, in intervalul cuprins intre anii 1822 si 2013, s-au inregistrat oficial 129 de tornade, iar schimbarile climatice din ultimii ani tind sa favorizeze reaparitia acestora, mai cu seama in perioada de tranzitie primavara-vara, cand instabilitatea atmosferica este cava mai accentuata.
Cele mai recente astfel de manifestari meteo s-au inregistrat pe 30 aprilie 2019, in Drajna, Dragalina si Ciulnita (judetul Calarasi), iar cea mai devastatoare tornada mentionata in documentele arhivelor romanesti este considerata cea din 1912, de la Bretcu (judetul Covasna), care a provocat zeci de victime.
Mituri numai bune de destramat vizand tornadele
Mitul potrivit caruia tornadele nu lovesc niciodata marile orase este complet neancorat in realitate: statisticile demonstreaza ca si cele mai aglomerate centre urbane se pot confrunta cu fenomene meteo de acest tip.
Speculatiile ce sustin ca frictiunea la nivelul marilor cladiri ar impiedica intensificarea aportului de aer in vartej nu corespund situatiilor reale, ba chiar dimpotriva: tornadele care au lovit in trecut Miami, St. Louis, Chicago, Tokyo sau Londra au demonstrat contrariul, intrucat spatiile restranse au determinat reducerea in diametru a palniei, sporind viteza de rotatie a vartejului si in consecinta si violenta impactului asupra cladirilor, locuitorilor si obiectelor aflate in calea sa.
Un alt mit numai bun de destramat este cel ce sustine ca atata timp cat o masina poate goni cu o viteza net superioara celei a unei tornade, pasagerii acesteia sunt in siguranta. In realitate, traseul tornadei este complet imprevizibil, astfel incat este posibil sa „taie calea” masinii tocmai atunci cand soferul se asteapta mai putin.
De asemenea, teoria potrivit careia in momentul in care se observa ca tornada se deplaseaza de la Vest la Est am avea de-a face cu un semnal de indepartare a amenintarii, este complet eronata. Cu toate ca majoritatea furtunilor prezinta aceasta caracteristica, tornadele isi pot schimba brusc directia, asa cum s-a constatat si in cazul inregistrat in anul 2000 in Nipava (Manitoba), tornada intorcandu-se de la Est la Vest si maturand totul in calea sa pe un traseu de peste zece kilometri inainte de a-si diminua intesitatea.
Cum ne adapostim in timpul unei tornade
In cultura de masa, astfel de fenomene spectaculoase si distructive exercita o atractie aparte pentru pasionatii de „extreme-situations”, astfel incat nu de putine ori, oamenii devin victime ale propriei lor curiozitati, manati de interesul pentru observarea unei tornade, in loc sa se adaposteasca.
Daca nu apartinem categoriei celor ce studiaza fenomenul in deplina cunostinta de cauza vizand riscurile pe care si le asuma, e intelept sa ne amintim ca nu e de glumit cu o tornada si sa ne punem la adapost, in locuri inchise, cat mai departe cu putinta de usi si de ferestre.
Atata vreme cat traiectoria unei tornade este imprevizibila, sansele de supravietuire sunt mici daca ne regasim in calea unei astfel de furii a naturii, cu intensitatea de F3-F5.
Specialistii americani recomanda adoptarea unui comportament adecvat, in functie de locul in care se afla individul, dupa cum urmeaza:
- La domiciliu – adapostirea la subsol, in beciuri, pivnite sau camere aflate cat mai spre interiorul locuintei;
- La servici sau la scoala – evitarea salilor spatioase, precum cele unde se serveste masa sau a celor de sport si adapostirea in incaperi situate la subsol;
- In spatii deschise – identificarea cat mai rapida a unei cladiri in masura sa ofere protectie si adapostirea imediata la nivelul acesteia;
- In masina – masina nu constituie catusi de putin un adapost in caz de tornada, astfel incat este indicat sa se caute de urgenta o parcare subterana, iar in cazul in care acest lucru nu este posibil, se abandoneaza masina si se cauta adapost intr-un sant sau intr-o rapa.
Pentru cei ce doresc sa mentina pasul cu ultimele observatii vizand fenomenele meteo extreme in spatiul european, platforma online „European Weather Database” ofera informatii verificate si harti dedicate, constituind in acelasi timp un instrument extrem de util pentru public si specialisti deopotriva, in ceea ce priveste constituirea unei baze de date pertinente in acest context.
Bibliografie:
- Rincon, Paul – „UK, Holland top twister league”, BBC News, 2003;
- National Geographic Video, nr.43 – „Supertornado”, septembrie 2006;
- O’Sullan, Joanne – „Bizarre Weather”, 2013;
- Tornado Project Online, Tornado Safety Section, Myths and Common Misconceptions About Tornadoes.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
4