Bombardamentul de informatii care se revarsa asupra noastra prin intermediul surselor media, internet, publicatii din cele mai variate, gossip si chiar prin canalul atat de la moda al fabricii de fake-news, pare sa devina pe zi ce trece tot mai de nestavilit.
Cum sa ne orientam asadar in hatisul unei jungle atat de abundente si de sofisticate, pentru a deosebi adevarul de falsitate si ipotezele absurde de riguroasele teorii stiintifice ce garanteaza veridicitatea intr-un context anume?
Stiinte, protostiinte, pseudostiinte – cum ne influenteaza viata
Mintea umana constituie un taram fara frontiere in ceea ce priveste fantezia, creativitatea, imaginatia si dorinta de cunoastere, astfel incat nu poate fi judecata prea aspru teoria potrivit careia, orice afirmatie ce nu poate fi nici demonstrata dar nici contrazisa, constituie o alternativa demna de luat in consideratie, in contextul anumitor probleme lipsite de solutie.
Cu alte cuvinte, daca tot nu avem o solutie valida pentru anumite probleme, nici nu avem nimic de pierdut daca testam si alternativele ce ies din tiparele clasice – demonstrate cu riguroase metode stiintifice – in speranta obtinerii unor rezultate pozitive sau a identificarii unor solutii noi pentru probleme vechi.
Pericolul adoptarii acestor ipoteze ca litera de lege este insa cel ce ameninta de multe ori incalcarea bunului simt si a legilor scrise si/sau nescrise ale naturii, conducand omul pe cararile obscurantismului si neghiobiei absolute.
Stiintele, protostiintele si pseudostiintele influenteaza in mod indiscutabil viata omului inca din cele mai vechi timpuri, prin natura curioasa a conceptelor pe care le avanseanza si care deseori rastoarna cu susul in jos adevaruri considerate de necontestat pana la un anumit moment dat.
Cititi mai multe despre:
Homeopatia: adevar sau fals?
Numerologia: mituri si fascinatie
Zodiacul si astrologia sau cum ne influenteaza planetele viata
Teoria astronautilor antici si extraterestrii
Despre spiritism, fantome si alte bazaconii
Cum detectezi pseudostiinta si adeptii ei?
La 150 de ani de la aparitia Originii speciilor si dupa nenumarate confirmari aduse de genetica, exista inc? destui oameni care nu cred in evolutionism. In ciuda tuturor dovezilor privind Holocaustul, apar voci care il neaga. Altii sustin ca Aristotel si-ar fi copiat sistemul de gandire de la ipotetici filozofi africani. Multi oameni cred in parapsihologie sau isi inchipuie ca au fost rapiti de extraterestri. Psihoterapeuti prea increzatori in tehnici discutabile sadesc in mintile femeilor false amintiri – cu consecinte tragice. Un cosmolog isi inchipuie ca teoria lui poate demonstra existenta lui Dumnezeu. Cum apar toate aceste bazaconii? Ce anume din alcatuirea noastra favorizeaza superstitiile si prejudecatile? Ce ne intuneca ratiunea si de ce o luam razna?
Definitii si particularitati
Potrivit dictionarului explicativ al limbii romane, definitiile ce insotesc cei trei termeni, atat de apropiati ca forma, dar atat de diferiti ca esenta, sunt formulate dupa cum urmeaza:
Ce este stiinta?
Stiinta: tip de cunoastere sigura si rationala in leg?tur? cu natura lucrurilor si a conditiilor lor de existenta in forma unui corp de adevaruri despre un obiect propriu; ansamblu de cunostinte despre un obiect dat sau distinct (natura, societate, gandire sau dintr-un anumit domeniu de activitate etc.) dobandite prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor si explicarea lor;
Ce este protostiinta?
Protostiinta: stadiul incipient dintr-un anumit domeniu al cunoasterii, care se afla la baza aparitiei unei stiinte riguros fundamentate, avand caracteristicile enumerate mai sus;
Ce este pseudostiinta?
Pseudostiinta: pretinsa cunoastere a realitatii si a fenomenelor.
Iata ca ultimul termen din lista, cel mai scurt definit, se demonstreaza si cel mai controversat, generand polemici cu privire la oportunitatea aplicabilitatilor sale in diverse domenii, multi oameni fiind dispusi sa sublinieze ideea ca anumite lucruri pot exista chiar daca nu se vad sau, dupa cum spunea mai in gluma, mai in serios Einstein, referindu-se la posibila existenta a unei entitati divine: „nici curentul electric nu se vede, dar exista si te tranteste la pamant daca-l ignori”.
La randul sau, intr-un context asemanator, matematicianul, filozoful si fizicianul francez Blaise Pascal (1623-1662) afirma cu greutate: „Daca tu crezi in Dumnezeu si El nu exista, nu ai pierdut nimic, dar daca nu crezi si El exista, atunci ai pierdut Totul”…
Urmand firul acestei idei dezarmant de limpezi, s-ar putea spune ca stiinta ar fi chiar mai periculoasa decat pseudostiinta intr-un anumit plan, atunci cand mintea omului isi inchide portile acceptarii faptului ca anumite lucruri depasesc puterea sa de intelegere.
O minte deschisa e mai in masura sa dezlege cimilituri decat una rigida si monotona, care ridica bariere dinaintea oricarui strop de noutate ce-i rasare in cale.
Toate aceste argumente tind sa intareasca ipoteza sustinuta de o multitudine de personaje faimoase din lumea stiintei, potrivit careia descoperirile savantilor si cercetatorilor ajuta la evolutia tehnico-stiintifica a omenirii, fara sa contrazica un strop din scrierile biblice, in ciuda acelor sacaitoare postulate pe care le contin.
Mai mult decat atat: cea mai emblematica figura a universului stiintific din istoria umanitatii – Albert Einstein – sugera ca ar trebui sa ne referim la Dumnezeu ca la un concept ce demonstreaza ca nu suntem incuiati, ci ca suntem dispusi sa facem loc pe harta rationamentelor noastre logice pentru o zona dedicata chestiunilor pentru care nu avem inca raspuns.
Aceasta abordare tinde sa rezolve insa doar in parte istorica batalie dintre stiinta si pseudostiinta, intrucat nu toate pseudostiintele au de-a face cu existenta sau inexistenta unei puteri divine.
O serie intreaga de pseudostiinte sustin idei din cele mai bizare, cum ar fi de pilda teoria potrivit careia Pamantul ar fi plat sau cea care sustine superioritatea rasei negre, ca sa nu mai vorbim despre harta destinului scrisa in palma.
Catalogul pseudostiintelor
Potrivit fizicianului italian Stefano Polvi, care a dedicat ani de studiu diverselor tipuri de concepte si ipoteze respinse pana acum in lumea oamenilor de stiinta, pseudostiintele ar putea fi catalogate conform tabelului de mai jos, in care sunt evidentiate si caracteristicile acestora sau domeniul la care se raporteaza:
| Acupunctura | Metoda terapeutica asiatica ce consta in aplicarea de ace in anumite puncte ale corpului; ca si acupresura, e o terapie controversat? |
| Alchimia | Transmutatia, crearea omului artificial, piatra filozofala |
| Astrologia | Determinarea evenimentelor si legaturilor ce iau nastere ca urmare a unor pozitii anume ale corpurilor ceresti |
| Chakra | Concept ce sustine existenta la nivel corporal a vartejurilor energetice comunicante cu mediul extern |
| Caracterologia | Studiul caracterului uman si a consecintelor de natura evolutiva a personalitatii individului |
| Clarviziunea | Perceptia extrasenzoriala |
| Stiinta creatiei si Analiza stiintifica biblica: | |
| Ø Baraminologie | Ø Discontinuitatea sistematica |
| Ø Biologia Creatiei | Ø Crearea vietii intr-un numar finit de rase |
| Ø Cosmologie Creationista | Ø Toate organismele vii isi au originea in acte specifice ale creatiei divine si nu in procese evolutive |
| Ø Geologia Potopului | Ø Explica existenta formelor de relief prin teoria Potopului Global |
| Ø Proiectare Inteligenta | Ø Teoria Proiectantului Suprem, care nu se bazeaza pe religie, ci pe stiinta |
| Dianetica (scientologia) | Combinatie intre filozofia orientala si cercetarile lui Hubbard, impreuna cu examinarea vietii prezente si anterioare a individului |
| Eugenismul | Imbunatatirea geneticii umane prin diferite mijloace de interventie |
| Esentialism | Teoria concentrarii atentiei asupra chestiunilor esentiale |
| Grafologie | Grafodiagnostic – determinarea personalitatii individului in functie de caligrafia sa |
| Homeopatia | Tratarea patologiilor prin stimularea capacitatii naturale de vindecare a organismului |
| Lunaceptia | Practica echilibrarii hormonale in functie de fazele lunii |
| Teoria melaninei | Sustine superioritatea rasei negre |
| Geocentrism | Teoria pamântului plat |
| Programarea Neuro-Lingvistica | Conexiunea dintre procesele neurologice si anumite scheme comportamentale |
| Orgonomie | Studiul energiei cosmice primordiale, preatomice, prezenta pretutindeni in univers si din care provine tot ceea ce are viata |
| Chiromantia | Stabilirea viitorului unei persoane in functie de liniile palmelor acesteia |
| Parapsihologie | Studiul unor fenomene imperceptibile, care se desfasoara intr-un plan diferit de cel al existentei noastre materiale |
| Personologie | Interpretarea fizionomiei individului, cu precadere a trasaturilor fetei, pentru definirea temperamentului si caracterului sau predominant |
| Frenologie | Studierea variatiilor morfologice exterioare ale cutiei craniene |
| Pseudoarheologie – Piramidologie | Implicarea unor civilizatii extraterestre in evolutia omenirii |
| Spiritism/Ocultism | Fenomene atribuite exclusiv unor inteligente non-corporale, cunoscute sub numele de spirite, entitati cu care se poate comunica prin intermediul unui medium |
| Telekinezia | Punerea in miscare a unor obiecte prin puterea mintii |
| Telepatie | Abilitatea de a comunica la nivel mental |
| Stiintele Vedice | Texte antice indiane ce trateaza diverse teorii ale Creatiei, structurandu-se pe sase discipline stravechi: Shiksha (fonetica), Chandas (metrica), Vyakarna (gramatica), Nirukta (etimologie), Jyotisha (astrologie) si Kalpa (ritualuri) |
In ciuda eforturilor continue ale oamenilor de stiinta, menite sa destrame odata pentru totdeauna structurile de rezistenta ale acestor teorii, concepte si abordari de fenomene, anumite pseudostiinte continua sa tulbure apele cunoasterii si convingerilor umanitatii, fie prin spectaculozitatea lor, fie prin ceva sambure de adevar infasurat in mii si mii de straturi poleite de principii discutabile.
Problemele apar atunci cand omul tinde sa interpreteze anumite afirmatii potrivit propriilor sale interese si urmeaza calea periculoasa a unor concepte menite sa-i faciliteze atingerea anumitor obiective, in baza dictonului potrivit caruia „scopul scuza mijloacele”.
Nu de putine ori, pseudostiintele au constituit temelia dezvoltarii unor comportamente irationale, de pe urma carora au avut de suferit o multime de persoane: este cazul unor celebri criminali in serie, precum Gilles de Rais, Peter Stump, Roberto Succo, Abdul Djabar, Joseph Paul Franklin, John Wayne Gacy, Theodore Kaczynski sau Ion Ramaru, pentru a mentiona doar cativa din acestia.
Actele abominabile savarsite de acestia erau puse pe seama unor convingeri din cele mai stranii, care isi regasesc ecourile intr-o serie de aspecte ce apartin categoriei pseudostiintifice, de la „voci interioare care indeamna individul sa savarseasca anumite crime” si pana la „destinul scris in stele al ucigasului si al victimei”.
In acelasi cos cu fapte abominabile se regasesc si anumite decizii dictatoriale care au marcat cursul istoriei omenirii, precum cele ce au definit politica expansiunii naziste, epoca stalinista sau comportamentul altor dictatori sangerosi, de la Mao Zedong, la Saddam Hussein si de la Lenin la Hirohito. Sub masca ideologiilor sub stindardul carora s-au instalat la putere, au dezlantuit un absurd potop de crime asupra populatiei, savarsind sub o forma sau alta, milioane de victime.
Oricat ar parea de neverosimil, chiar si in zilele noastre exista o serie intreaga de politicieni si diplomati care cred in astrologie, chiromantie, parapsihologie sau telepatie de pilda, ridicand serioase semne de intrebare asupra justei ocupari a unor functii inalte, care le da posibilitatea sa-si aplice convingerile bizare intr-un mod sau altul, asupra unor vaste segmente sociale si nu numai.
Oricat de tentanta sau de provocatoare ar fi ispita de a imbratisa pseudostiintele in anumite conjuncturi, doar intelepciunea si bunul-simt sunt cele doua calitati majore in masura sa asigure dinamicile echilibrate ale evolutiei omenirii, in orice epoca istorica se va afla ea.
Bibliografie:
- Stefano, Polvi (2016). Scienza e pseudoscienza. Casa editrice del Comitato Italiano per il Controllo delle Affermazioni sulle Pseudoscienze (CICAP), Friuli-Venezia Giulia (IT);
- Michael, Shermer (1997). Why People Believe Weird Things. W.H. Freeman – Macmillan Publishing (USA);
- Massimo, Pigliucci e Maarten, Boudry (2013). Philosophy of Pseudoscience: Reconsidering the Demarcation Problem. University of Chicago Press (USA).
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Saptamana Pseudostiintelor | Mythologica.ro
Pingback: Top 10 mituri despre 5G, apocalipse si sclavie mondiala | Mythologica.ro