Hades este în religia si mitologia grecilor antici zeul mortilor si rege al lumii subpamantene. Iar numele sau a devenit sinonim cu aceasta imparatie a mortilor – Hades.
Hades a fost cel mai mare fiu al zeilor primordiali – Cronus si Rhea. Impreuna cu fratii sai, Zeus si Poseidon, au invins generatia de titani si au impartit lumea.
Hades apare ca zeul Aita la etrusci, stramosii romanilor, si Dis Pater la romani. De aici a fost creat zeul Pluto, reprezentantul iadului in mitologia romana.
Originea numelui lui Hades este incerta, dar în general a fost vazuta ca însemnând „cel nevazut” înca din antichitate. Hades, pronuntat Haides, numit Pluton la romani, a devenit zeul bogatiilor subsolului si zeul lumii de apoi.
Zeul lumii subpamantene si zeul infernului
Hades si-a inceput carierea in epoca antica si a ramas prezent chiar si astazi. A aparut prin tot felul de filme si desene animate de la Hercule la Once Upon a Time (A fost odata) si pana la Descendentii sau Clash of the Titans (Infruntarea Titanilor)
În ciuda conotatiilor moderne ale mortii, evident negative, Hades a fost de fapt prezentat altfel in mitologia greaca. Vechii scriitori precum Homer nu pomenesc nimic despre copiii sai. Insa nu se vorbeste prea mult nici despre personalitatea sa, cu exceptia relatiei amoroase cu Persefona.
Parea destul de enervat cand “oaspetii” sai isi paraseau inchisoarea. Sau cand cineva incerca sa-I fure sufletele. Cine nu ar fi? Furia lui era la fel de groaznica pentru cei care incercau sa insele moartea – vezi exemplul lui Sisif. Poate avea ceva probleme legate de tatal sau cum ar zice Freud.
Mai stim despre el ca nu prea primea vizite la domiciliu. Singurii eroi destul de cutezatori sa se aventureze la Hades au fost Hercule, Odiseu, Eneea si Orfeu. Dealtfel, nici el nu prea pleca de acasa.
Hades, ca zeul mortilor, era o figura inspaimantatoare pentru cei care înca traiau in vremurile antice; fara sa se grabeasca sa-l întâlneasca, au fost reticenti chiar si in folosirea numelui sau. Confundat destul de des cu personificarea motii – Thanatos, fiul Noptii si al lui Erebus.
Trecand aproape nestiut, Hades era cuvantul nerostit. Si-a petrecut cea mai mare parte a timpului pe tarâmul întunecat. Formidabil în lupta si-a dovedit ferocitatea în faimoasa Titanomachie, batalia zeilor olimpieni impotriva titanilor.
Desi foarte temut, Hades nu era un zeu rau. Parea dur, crud si nepartinitor, dar asta trebuia sa faca un zeu al justitiei dupa moarte.
In anumite surse clasice, Hades se va impreuna cu zeita Kore sub forma unui sarpe. De aici se va naste zeul Zagreus-Dionisos.
Filozoful Heraclit, unificând contrariile, a declarat ca Hades si Dionysus, însasi esenta vietii indestructibile (zoe), sunt acelasi zeu. Printre alte dovezi, o gasim pe Demetra care refuza sa bea vin dupa rapirea fiicei sale, Persefona, de catre Hades. Ea considera ca vinul este darul lui Dionisos.
Se sugereaza ca aceasta dubla identitate Hades-Dionisos ar fi fost familiara celor care au intrat în contact cu Misterele, o veche religie de initiere din Grecia antica. Dionysus a împartasit, de asemenea, mai multe epitete cu Hades, cum ar fi Chthonios („subteranul”), Eubouleus („Consilier bun”) si Euclius („glorios” sau „renumit”).
Dovada pentru o legatura de cult este destul de vasta, în special în sudul Italiei, unde statuile celor doi sunt foarte asemanatoare, amandoi fiind reprezentati cu un vas de vin in maini.
In povestile orfice, Hades si Zeus sunt considerati a fi tatii lui Melinoe si Zagreus. Deci uneori Hades este vazut ca Zeus reprezentand nasterea, moartea si invierea in acelasi timp.
Cine sunt copiii lui Hades?
Macaria este zeita mortii binecuvântate, si este cel mai apropiat copil pe care il cunoastem in mitologie. Este mentionata ca fiica lui Hades, desi nu este mentionata nicio mama, asa ca putem presupune în mod rezonabil ca mama ei este Persefona. Ar putea fi o versiune a lui Thanatos care aduce suflete în Elysium (Raiul celor fericiti). Poate. Nu stim prea multe despre ea.
Melinoe este zeita fantomelor, a cosmarurilor, a nebuniei si a necromantiei. Este similara cu Hecate si Eriniile.
Melinoe este cu siguranta fiica lui Persefona, dar mai degraba cu Zeus, decât cu Hades. Persefona a nascut-o în suferinta si furie pentru ca a fost violata. Dar iata ca lucrurile devin ciudate – în religia orfica (care punea un accent puternic pe toate lucrurile legate de pamant) Zeus era Hades. Erau amestecati. Deci, asta înseamna ca Melinoe ar putea fi fiica lui Hades prin traditionalul mit „Violul lui Persefona”. Deci … sunteti liberi sa credeti ce vreti.
Zagreus este zeul despre care stim si mai putin. Era un zeu orfic categoric legat de pamant, dar se numea si „cel mai înalt dintre toti zeii” si fiul Persefonei. În unele piese de teatru pierdute, a fost afiliat cu Hades. Aparent a fost Dionisos înainte de a fi dezmembrat, fiind fiul lui Persefona si al lui Zeus. Dionisos este, cu siguranta, fiul lui Zeus tot asa cum Zagreus este fiul lui Hades. Este ciudat si neclar.
Eriniile se pare sunt singurele fiice demne de Hades. Ele apar in mitologia romana drept Furii.
Eriniile erau zeite ale razbunarii, un fel de spirite ale infernului. In Iliada se face referire directa de Homer la ele cand se razbuna pe oamanii care au depus un juramant fals. Si aici ar avea corespondentul Dirae in mitologia romana. Sau Eumenide.
In cartea Teogonia lui Hesiod (un contemporan al lui Homer) care a scris despre nasterea zeilor se credea ca zeul primordial Uranus a dat nastere Eriniilor din sangele sau cazut pe pamantul Gaia. Ele se nasc odata cu gigantii.
Alte relatari ne spun ca ele s-au nascut din Noapte sau din aer si pamant. Virgil vorbeste despre trei:
- Alecto (fara sfarsit),
- Megaera (furie, gelozie)
- Tisiphone (adica distrugere, razbunare).
Toate apar in Eneida, aventura supravietuitorului Eneu din razboiul troian care va intemeia Roma antica.
- Alecto– cea care pedepseste crimele morale (furie)
- Megaera – pedepsitor al infidelitatii, al incalcarilor de juramânt si al furtului
- Tisiphone – pedepsitorul criminalilor
Furiile apar descrise si la scriitori antici de piese de teatru precum Eschil, Sofocle, Euripide in povestile lui Oreste si Oedip.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
4.5
2.5
5