Arheologii au anuntat joi descoperirea unui adevarat tezaur din care face parte acest cal de aur pe care il aveti in imaginede, parte a unei comori cu vechime de peste 2400 de ani, descoperit recent intr-un vechi mormant tracic din Sveshtari, Bulgaria.
Tracii erau condusi de o aristocratie razboinica, care a avut acces la depozitele de aur abundente de la gura de varsare a fluviului Dunarea, care cuprindea una dintre cele mai mari porti antice de prelucrare a metalului. Ei s-au bucurat de un comert dinamic cu vecinii lor, inclusiv cu scitii la nord si grecii la sud – un fapt reflectat adesea in arta traca.
Tracii au fost un grup de triburi indo-europene care vorbeau limba traca- componenta a familiei limbilor indo-europene. Aceste populatii s-au raspandit in estul, centrul si sudul Peninsulei Balcanice si in partile adiacente Europei de Est.
Tracii au locuit in provinciile antice: Tracia, Moesia, Dacia, Scitia Minor, Sarmatia, Bythinia, Mysia, Macedonia, Panonia si in alte regiuni din Balcani si din Anatolia. Aceste provincii ocupau cea mai mare parte a Balcanilor, iar getii se întindeau dincolo de Dunare ajungand pana la raul Bug. Limba si obiceiurile tracice sunt in prezent disparute. Ramura stiintei care se ocupa cu studiul Traciei si al tracilor se numeste tracologie.
“Stilurile care au fost gasite in arta traca si in stilul de a prelucra aurul reprezinta un amestec de influente scitice, greacesti si ale culturii macedonene, si, desigur, cultura traca in sine”, a declarat arheologul american si expertul National Geographic Fredrik Hiebert, care nu a fost implicat in descoperire .
Bulgaria are o istorie lunga bazata pe metalurgie aurifera. “Exista site-uri de pe coasta bulgara, care sunt literalmente mai vechi cu mii de ani decat orice alta cultura care a folosit aur intr-un mod ritual”, a spus Hiebert.
In 1972, de exemplu, un muncitor a descoperit o necropola de 6000 de ani, in apropiere de orasul bulgar Varna, in care s-au gasit morminte care contineau cel mai vechi tezaur de aur gasit vreodata.
Artefactele de aur descoperite recent de aur, datate cu trei decenii inaintea erei noastre, includ un cap de cal de aur, un inel sau brosa, bijuterii si tiare impodobite cu lei si alte animale fantastice precum si busturi mici de femeie. Expertii cred ca tracii nu s-au bucurat de o recunoastere adevarata, nici in lumea cercetatorilor, dar nici in media. La Hollywood s-au facut filme despre Alexandru cel Mare si despre amazoane, dar inca nu am vazut nimic despre reginele trace, despre aurul si vitejia acestui popor razboinic.
“Te uiti la omanopera facuta exclusiv pentru elita”, a spus Hiebert. “E foarte bine realizata, iar motivele reflecta tot felul de influente diferite.”
Artefactele au fost descoperite în cea mai mare in 150 de morminte antice ale unui trib tracic numit geti.
“Acestea sunt rezultatele uimitoare ale apogeului statului get,” conchide Diana Gergova, seful echipei de excavare, care a declarat pentru serviciul de stiri Reuters. “Din ceea ce vedem pana acum, mormantul ar putea avea legatura cu Cothelas – primul conducator cunoscut al getilor”
O alta camera apartinand site-ului, trac de la Sveshtari este pe lista Patrimoniului Mondial al ONU si este renumit pentru picturile sale murale.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pomul vie?ii scluptat în piatr? ?i descoperit într-unul dintre mormintele getice de la Sveshtari este identic cu cel incizat în bronz pe inelul descoperit în necropola getic? de la Seimeni.
În interiorul V-ului se afl? pozi?ionat discul solar, mod de reprezentare care s-a perpetuat pân? în zilele noastre la coloanele suplicatorii oltene?ti, a?a cum prezint? Romulus Vulc?nescu în lucrarea Coloana Cerului.
Figurarea pieptenului-periei din alc?tuirea pomului vie?ii, într-un mod cât mai apropiat reprezent?rii unor r?d?cini (înc? din neolitic pieptenele era asociat cu apele curg?toare), se pare c? era un arhetip specific civiliza?iei getice dun?rene (localitatea Sveshtari în care s-a descoperit mormântul getic se afl? amplasat? la mai pu?in de 35 km sud de Dun?re iar necropola de la Seimeni se afl? pozi?ionat? chiar pe malul Dun?rii).
https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/
1