Cleopatra, regina Egiptului
Considerata de multi cea mai frumoasa femeie din Egipt, Cleopatra a VII este cea mai cunoscuta regina a Egiptului din mitologia antica. Aceasta s-a nascut la Alexandria în ianuarie 69 î.Hr. A fost fiica regelui Ptolomeu al XII-lea, numit si Auletes sau „ cântaretul la flaut” si a Cleopatrei a V-a, cel mai probabil aceasta era sora lui Ptolomeu, dat fiind faptul ca în vremea aceea casatoriile între frati erau considerate un lucru normal, ele fiind întâlnite cel mai des în familile domnitoare. Cleopatra nu a fost singura fiica a celor doi, ea a mai avut o sora, pe Arsinoe si doi frati Ptolomeu al XIII-lea si Ptolomeu al XIV-lea.
Dupa asasinarea regelui Ptolomeu al XII, la conducerea Egiptului a venit Cleopatra, ea fiind cea mai capabila din familie sa conduca tronul. Întrucât în acea perioada pentru a fi încoronata ca regina traditia egipteana îi cerea sa fie casatorita, ea s-a casatorit cu Ptolomeu al XIII-lea care avea numai 12 ani, iar ea 18 ani. Ptolomeu al XIII-lea a fost cunoscut doar drept sotul Cleopatrei. Cei doi au fost membrii ai dinastiei macedoniene care a condus Egiptul de la moartea lui Alexandru cel mare (323 i.Hr.).
Cleopatra a fost considerata dintotdeauna cea mai frumoasa femeie din lume, chiar daca arhivele o descriu drept o femeie cu trasaturi masculine si nas lung. “Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fata lumii ar fi fost alta”, spunea Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal considera ca femeile cu nasul lung sunt mai atragatoare si ca poate acest amanunt i-ar fi atras pe Cezar si pe Marcus Antonius. Cu toate acestea, nu se stie exact cum cum arata nasul Cleopatrei. În culegerea “Samhita”, Sushruta descrie peste 180 de instrumente chirurgicale, care se foloseau în timpul operatiilor estetice si care erau posibile la acea vreme. Desi transformarile chirurgicale erau “la moda”, Cleopatra nu a considerat necesar sa apeleze la ele. Esentialul ei mijloc de seductie nu era furmusetea neobisnuita, asa cum se considera mai târziu, în scrierile lui Geoffrey Chaucer si Shakespeare, ci inteligenta sa si glasul placut.
În limba greaca, “Cleopatra” înseamna “gloria tatalui”, însa se pare ca numele ei nu a fost ales chiar bine întrucât “preferata tatalui” în familie ar fi fost Arsinoe, sora cea mica.
Desi nu era de origine egipteana, Cleopatra a fost singura din familie care a învatat egipteana, ea vorbea sapte limbi, beneficiind corespunzator originii de o educatie aleasa, fiind considerata o femeie extrem de inteligenta, fapt care a ajutat-o sa tinteasca atât de sus.
Cleopatra care era mult mai iubita de catre cetateni decât Ptolomeu a fost declarata fiica lu Ra ( zeul soarelui), asa putea sa îsi dezvolte mai mult autoritatea asupra poporului egiptean. În 48 î. Hr ea a declarat razboi împotriva lui Ptolomeu al XIII-lea si a lui Arsinoe, întrucât îsi dorea sa o alunge pe aceasta din tara.
Povestea dintre Cleopatra si Caesar
La vremea aceea, Roma, care era considerata cea mai mare dintre puterile vestice, era zguduita de un razboi civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregatea sa-si atace fratele cu o imensa armata formata din arabi, razboiul civil roman a ajuns si în Egipt. Pompei cel Mare, înfrânt de Iulius Caesar în Grecia, a fugit în Egipt cautând adapost, însa în 47 î.Hr. a fost ucis de agentii lui Ptolemeu al XIII-lea. Caesar a ajuns în Alexandria si, dupa ce a descoperit moartea dusmanului sau, a decis sa refaca ordinea in Egipt. Începând cu secolul precedent, Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel încât Cleopatra a cautat sa-si atinga scopurile politice intrând în gratiile lui Caesar.
Cleopatra a reusit sa treaca de garzile regale si a mers la palatul din Alexandria, fiind înfasurata într-un covor, care i-a fost oferit cadou lui Caesar. Cleopatra, o femeie seducatoare, de numai 22 de ani, iesita din covor, a atras atentia puternicului lider roman care pe atunci avea 54 de ani. Scena a devenit celebra in lumea intreaga. A doua zi dupa aceasta neasteptata vizita, Cleopatra si fratele ei au fost invitati la o cina festiva pentru a discuta. Se pare ca dupa numai o zi distanta Cleopatra si Caesar erau deja amanti, iar Ptolomeu stia acest lucru, drept urmare, Cezar a pus la cale un plan de a o face pe Cleopatra regina peste tinuturile macedonene si peste Alexandria. Dupa parerea sa tânara regina si mai nou si prospata lui amanta ar fi fost doar o jucarie în mâinile sale, dar s-a înselat pentru ca ea era mult mai desteapta si avea la rândul sau un plan.
În urma razboiului alexandrin unde fratele Cleopatrei a fost capturat de catre romani, Cleopatra a fost reînscaunata regina. Pentru ca nu putea sa se casatoreasca cu Caesar, legea egipteana nepermitându-i acest lucru, tânara regina si-a unit destinul cu celalalt frate al sau Ptolomeu al XIV-lea, desi înca era amanta lui Caesar. Se zvoneste chiar ca regina ajunsese sa se indragosteasca de împaratul roman. Dupa aceasta victorie Cleopatra si Caesar au plecat într-o croaziera pe Nil, timp de doua luni. În urma acestei calatorii Cleopatra a ramas însarcinata, dând mai apoi nastere fiului lor, botezat Ptolomeu al XV-lea si supranumit Caesarion, adica “micul Caesar”.
Sub egida negocierii unui tratat cu Roma, Cleopatra a locuit într-o vila detinuta de Caesar, situata în afara capitalei. Dupa asasinarea din martie 44 î.Hr a lui Cezar , Cleopatra s-a întors în Egipt. La scurt timp dupa intoarcerea Cleopatrei, Ptolemeu al XIV-lea a murit, cel mai probabil otravit de catre Cleopatra. Regina si-a adus fiul la domnie alaturi de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).
Cleopatra si Marc Antoniu
Dupa asasinarea lui Iulius Caesar, Roma a intrat din nou în razboi civil, oprit temporar în 43 î.Hr. Marea competitie la tronul Romei era între Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar, Marc Antoniu, un general puternic si Lepidus, om de stat roman.
Antoniu a fost cel care a preluat administratia provinciilor estice din Imperiul Roman, el a chemat-o pe Cleopatra la Tarsus, în Asia Mica, pentru a raspunde acuzatiilor potrivit carora ar fi sustinut dusmanii acestuia, iar el dorea ca lucrurile sa fie clarificate. Cleopatra îsi dorea un aliat din Marc Antoniu, asa cum îi fusese înainte Caesar. De aceea în 41 î.Hr. a ajuns la Tarsus într-o magnifica barja, costumata în Venus, zeita iubirii la romani. Aceasta a reusit sa îl seduca pe Marc Antoniu si dupa scurt timp s-a întors la Alexandria împreuna cu acesta, unde si-au petrecut iarna împreuna. În 40 î.Hr., Antoniu a mers înapoi la Roma si s-a casatorit cu Octavia, sora lui Octavian si a încercat sa se aliaze cu fratele ei, fapt care nu a fost realizat, ei doi fiind în continuare dusmani. Chiar daca era casatorit cu Octavia se zvoneste ca acesta a fost casatorit în secret si cu Cleopatra. Aceasta i-a nascut doi gemeni, Cleopatra Selene si Alexandru Helios, iar dupa patru ani a nascut un al treilea copil, urmas a lui Antoniu, Ptolomeu Philadelphus.
Cleopatra a primit multe din cuceririle lui Marc Antoniu, esentiale pentru Egipt precum Cipru, Fenicia, Iudeea si Arabia. Cleopatra si-a dorit ca Antoniu sa renunte la Octavia, prima sa sotie. Aceasta a planuit o calatorie la Atena, pentru a se întânit cu sotul sau de mult plecat la razboi, pentru a-l împiedica sa se vada cu Octavia. Cleopatra s-a înfometat pentru câteva zile si l-a amenintat pe acesta ca se sinucide daca el mergea sa o întâlneasca pe Octavia, drept pentru care acesta a renuntat în a se mai vedea cu sotia sa.
La 34 i.Hr. Antoniu a întreprins o campanie victorioasa in Armenia. La intoarcerea sa, a dat ordin sa se organizeze o parada în Alexandria, în timpul paradei în dreapta sa se afla Cleopatra, aceasta fiind proclamata noua Isis. Ca parte a visului sau de domnie greco-romana, Antoniu s-a proclamat Noul Dionysos.
Cel mai mare vis al Cleopatrei era acela de a deveni împarateasa Lumii ea proclamând “Voi ajunge împarateasa peste tot ceea ce cuprind în zare si dincolo de ea la fel de sigur pe cât ii voi cere Romei socoteala”.
În 32-31 i.Hr, Antoniu a divortat de Octavia, prima sa sotie, iar vestul latin a trebui sa o recunoasca astfel pe Cleopatra drept sotia sa legitima. Antoniu imprimase deja chipul Cleopatrei pe dinarul roman de argint. Octavian, cel mai mare dusman al lui Marc Antoniu, a vazut din acest fapt o ocazie de a-l condamna public pe rege ca prejudicia interesele Imperiului în favoarea sotiei sale considerata o barbara si astfel îi declara acestuia razboi.
Pe lânga asta, Octavian a facut public testamentul lui Antoniu, unde desi sora sa Octavia nu mai figura, nici Cleopatra nu era mentionata. Romanii au început sa o calomnieze pe regina numind-o “o sarlatana orientala”. Aceste acuzatii erau de fapt zamislite din teama ca Noua Isis ar fi putut sa faureasca împreuna cu Antoniu un imperiu roman cu capitala si centrul de greutate la Alexandria si nu la Roma. În razboiul dintre Octavian si Marc Antoniu armata antoniana a suferit masive pierderi in batalia de la Actium, Grecia în 31 i.Hr. În timpul acesta, Cleopatra a experimentat mai multe otravuri si si-a construit un mausoleum unde si-a depozitat toate comorile, de teama ca lucrurile nu ar fi mers bine.
În anul 30 i.Hr, armata lui Octavian a ajuns la Alexandria, iar Antoniu a fost parasit de efectivele sale militare care s-au retras din fata inamicului. Disperat, Antoniu a crezut ca regina egipteana l-a tradat, dar aceasta de fapt se retrasese în mausoleum si i-a poruncit slujitoarei sa anunte ca ea se sinucisese. Cuprins de durere, Antoniu a distrus mausoleumul si le-a ordonat sfetnicilor sai sa îl ucida. Într-un final, când Cleopatra a aflat ca defapt Antoniu ar fi fost în viata vrut sa îi dea vestea ca ea nu se sinucisese, dar era deja prea tarziu…
Ca un ultim omagiu, Cleopatra a ingenuncheat în fata trupului sotului sau si l-a numit stapanul ei, omul fara de care viata sa nu ar fi avut niciun sens.
Sinuciderea Cleopatrei
Dupa moartea lui Antoniu, Alexandria a fost cucerita de romani, care înconjurasera mausoleul Cleopatrei. Dupa ce aflase ca va fi trimisa în lanturi la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra si-a pregatit o moarte demna de o regina, luând mese fastuoase si îmbracând cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian îi trimise un testament conform caruia dorea sa fie înmormântata alaturi de iubitul ei, Marc Antoniu, si îl lasa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptând sa ajunga sub dominatia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., muscata de o vipera, care fusese primita de aceasta într-un cos cu smochine. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alaturi de Marc Antoniu, pe tarmul Marii Mediterane.
Cleopatra a fost ultimul faraon al Egiptului, dupa moartea sa acesta a devenit provincie romana. Pentru ca fiul ei era o amenintare directa pentru Octavian, acesta a fost strangulat, iar ceilalti copii ai Cleopatrei au fost trimisi în grija Octaviei la Roma.
Cleopatra a fost regina, zeita supranumita fiica lui Ra si “noua Isis”, a fost o femeie care a reusit sa cucereasca cei mai puternici barbati ai vremii: întâi Cezar, apoi Antonius. A visat sa domneasca peste un mare imperiu oriental, care ar fi readus la viata cuceririle lui Alexandru. Era frumoasa, fara îndoiala si cu siguranta rafinata, culta, inteligenta, animata de ambitii înalte. Dar, dupa înfrângerea si moartea lui Antonius, nu a reusit sa îl cucereasca pe Octavian (viitorul Augustus) drept pentru care si-a gasit refugiul în moarte si tot atunci a intrat in legenda. Acolo se afla si astazi, pe primul loc între femeile care au domnit peste popoare si peste oameni.
Articol scris de Madalina Vilcea
| [WpProQuiz 2] |
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Ce nu stiati despre Egiptul antic | Mythologica.ro
5