Fie ca esti religios sau nu, trebuie sa admiti ca religia a fost cu noi pentru un timp foarte indelungat. Unele dintre structurile cele mai monumentale realizate vreodata au avut functii religioase. Astazi este înca posibil sa vedem ruinele acestor site-uri, chiar daca cei care le-au facut, si, uneori, zeii pentru care le-au ridicat, au disparut. Aici voi prezenta unele dintre cele mai importante situri religioase antice. Sunteti liberi sa includeti si altele pe care le gasiti interesante.
Complexul de temple de la Karnak
Egipt
Construite de faraonul Ramses al II-lea la inceputul secolului XIV i.e.n templele din Karnak sunt unele dintre cele mai renumite din lume. Turistii se înghesuie la Luxor cu milioanele pentru a le vizita. Fiind asezat chiar langa Nil, Karnak formeaza unul dintre cele mai mari site-uri religioase din lume. Acesta cuprinde temple sculptate in piatra si sanctuare. Marele templu al lui Amun-Re, singur, merita efortul de a vizita acest complex fabulos, dar necesita mai mult de o singura zi pentru a fi apreciat pe deplin. Frizele, obeliscurile si adevaratele paduri de stalpi va vor fi familiare chiar daca nu ati fost niciodata acolo. Hollywood-ul este fascinat de toate lucrurile egiptene, asa ca aveti grija pentru ca la Karnak se filmeaza în fundal Transformers: Revenge of the Fallen.
Pietrele Callanish de pe insula Lewis dateaza de la aproximativ 2900-2600 i.e.n, si cam în jurul aceleiasi perioade de timp pietre asemanatoare au fost aduse la Stonehenge. Legenda spune ca pietrele palide sunt ramasitele gigantilor care au refuzat sa se converteasca la crestinism, Sfantul Kieran transformandu-le in pietre ca pedeapsa (probabil o reminiscenta a violentelor care au impus crestinismul la celti in general). Eu cred ca pietrele Callanish sunt mai faimoase decat Stonehenge pentru mai multe motive. Stonehenge este mai usor de vizitat, dar ofera o experienta mult mai putin satisfacatoare. Puteti merge pe jos printre pietrele Callanish, le puteti atinge, si in ultima instanta va puteti simti ca acei adoratori si druizi de la inceputuri. Magia si farmecul acelor timpuri va inconjoara la fiecare pas. La Stonehenge simturile va sunt bombardate de zgomotul a doua drumuri principale care trec prin apropiere. În timp ce pe insula Lewis puteti vedea sute de alte pietre intr-o nemiscare fermecatoare, pictate parca pe dealurile si colinele specifice zonei, intr-o liniste si meditatie completa.
Epopeea lui Ghilgames este cea mai veche poveste scrisa pe care o avem. În aceasta poveste, compusa in urma cu cel putin doua milenii i.e.n., Ghilgames, regele orasului Uruk, construieste multe temple puternice. Aceste temple trebuie sa fi semanat cu Marele Ziggurat din Ur. Ziguratul, primul construit în epoca bronzului timpuriu si reconstruit de mai multe ori, deoarece, este o piramida masiva in trepte construita in onoarea zeului Nanna. Structura vizibila si astazi a fost puternic reparata de catre Saddam Hussein si pagube minore i-au fost aduse în primul razboi din Golf. Putini oameni vor ajunge sa viziteze site-ul, dar trebuie sa fie cu siguranta una dintre cele mai mari minuni ale lumii antice înca vizibila.
Odata unul dintre marile orase ale lumii, originile Teotihuacanului raman subiectul unor dezbateri aprinse. Nu exista niciun acord cu privire la felul in care s-a construit orasul, desi se stie ca au atins apogeul în jurul anului 450 e.n. Oricine l-ar fi construit, Teotihuacan este unul dintre site-urile cele mai cunoscute din Lumea Noua. Doua piramide mari, cele ale Soarelui si a Lunii, domina orasul. Piramidele faimoase au fost utilizate pentru sacrificii umane si animale, probabil, la dedicarea de noi cladiri în oras sau ca multumire zeilor. O cale larga a mortilor trece de la Piramida Lunii la cea a Soarelui, si în jos fata de Templul lui Quetzalcoatl. Mersul pe jos de-a lungul acestui drum ne poate ajuta sa ne imaginam marile festivaluri religioase, care trebuie sa fi avut loc acolo.
Desi nu la fel de magnific ca Teotihuacan, Delphi a avut un efect profund asupra lumii occidentale. Acesta a fost centrul cultului lui Apollo, si respectat de catre toate statele orase grecesti ca fiind sacru. Complexul de temple, acum ruinat, se afla pe pantele Muntelui Parnassus, casa Muzelor. Ruinele templelor, stadionul si altarele de la Delphi ne vorbesc inca de un important loc de intalnire. Indiferent de importanta pe care statul o acorda in solutionarea conflictelor prin interpretarea si sfatuirea Oracolului, Delphi ramane un centru spiritual. Oracolul, o femeie preoteasa cunoscuta sub numele de Pythia, se aseza deasupra unei crapaturi în stanca în templu si inhala vaporii divini (gaze vulcanice). În timp ce intra într-o transa cauzata de gaze ea rostea diverse profetii cunoscute ca fiind transmise prin discursul lui Apollo, si acestea vor fi interpretate de preoti. Cei care spera la o astfel de experienta divina astazi nu mai au noroc intrucat gazele nu mai exista. Probabil acesta este si unul dintre motivele pentru care centrul a decazut prierzandu-si importanta in timp.
Borobudur este o structura budista din secolul al VIII-lea, pierdut în jungla pana a fost redescoperit în secolul al XIX-lea. Structura este compusa din doua milioane de metri cubi de piatra stabilite în sase platforme patrate. Fiecare platforma este decorata cu frize sculptate. Cinci sute de statui ale lui Buddha sunt stabilite în nise pentru credinciosi sa se roage. Cele sase niveluri formeaza o cale care trebuie urmata pentru a ajunge foarte sus din punct de vedere spiritual si simbolic. Calea nu este usoara si trebuie sa acopere o distanta de doi kilometri. Dupa cum progreseaza pe calea sapata in stanca credinciosul vede frizele si imaginile legate de legea karmei si povestea de viata a lui Buddha ii este revelata. In varf, la incheierea drumului, exista trei “stupa”, mormane de piatra care o data au detinut relicve sfinte. Eruptiile vulcanice sunt insa un risc pentru site. Cea mai recenta eruptie, în 2010, a acoperit site-ul cu un strat subtire de cenusa. Se crede ca o eruptie ar putea deteriora sculptura fina care acopera monumentul.
Constructia acestor pesteri a avut loc pe de-a intregul de la 200 i.e.n pana la 600 e.n. Ca si la Borobudur, pestera a fost uitata timp de secole. Ea a fost redescoperita de catre un ofiter britanic, John Smith, în timp ce era la vanatoare de tigri, în 1819. El a scris numele si data, slab cu creionul, pe pereti. Douazeci si noua de pesteri au fost excavate, desi nu toate dintre ele sunt decorate bogat. Cele care sunt, sunt pline de sculpturi si picturi superbe, considerate capodopere ale Indiei antice. Cea mai mare parte dintre aceste fresce spune povesti din viata lui Buddha, în timp ce altele ofera o perspectiva clara în viata popoarelor antice care au sculptat în aceste pesteri.
Pantheonul, locul in care se reunesc zeii, este una dintre cele mai bine conservate cladiri romane. Un templu a fost construit pe site-ul respectiv multi ani, dar cel care a ramas astazi vizibil este cel proiectat de catre împaratul Hadrian, si construit în 126 e.n. Cladirea a fost transformata într-o biserica crestina din secolul al VII-lea, dar inca pot fi savurate scene din genul si forma sa originala. Fatada cladirii seamana cu un portic clasic de templu roman, sustinut de coloane. Templele romane, in cea mai mare parte, au fost renumite pentru privelistea pe care o ofera din exterior. Panteonul este diferit – se poate aprecia numai din interior cu adevarat. În spatele porticului este Rotunda, un spatiu rotund, sub cel mai mare dom construit vreodata de catre cei din vechime. Amplasat în centrul domului este un orificiu circular, oculus. OCULUS este singura sursa de lumina si este o alegorie eleganta a lui Dumnezeu. În niciun moment al zilei lumina nu va atinge podeaua, ca si cum ar spune ca tot ce se poate cunoaste despre Dumnezeu este prin mijloace indirecte.
Hypogeumul este cu adevarat vechi. Ca si constructie a început la circa 3500 i.e.n. Acesta este singurul exemplu al unui templu preistoric construit în subteran. Spatiul sculptat a fost folosit în mod diferit prin istoria sa, fiind transformat într-o necropola la un moment dat în trecutul îndepartat. Hypogeumul este un amestec de pesteri naturale si sapaturi peste trei niveluri. Peretii sunt bine sculptati si sunt reflectii ale structurilor gasite în alta parte deasupra solului in Malta, ca si cum ar sugera ca sunt o copie subterana a lumii de deasupra. O “camera” speciala, la drept vorbind o nisa rotunjita sculptata într-un perete, permite oricarui vorbitor sa aiba ecou în întregul Hypogeum. Vizita poate fi dificila pentru ca, din motive de conservare legate de picturile in ocru de pe tavan, doar 80 de persoane sunt permise sa intre pe zi.
Importanta acestui site a fost doar foarte recent recunoscuta. Daca Hypogeumul este vechi, atunci Göbekli Tepe este primordial. Göbekli Tepe este cea mai veche structura construita de om descoperita vreodata. Site-ul este compus din douazeci de structuri circulare repartizate pe un deal. Ceea ce ramane astazi sunt piloni mari de calcar decorati cu modele abstracte de animale sculptate. Pana în prezent, reprezentari de serpi, scorpioni, pasari, mistreti, vulpi si lei au fost descoperite. Pilonii au fost transportati pana la o cariera din apropiere, unde cele neterminate pot fi înca vazute. În timp ce acest site nu poate fi cu siguranta de natura religioasa, este cu siguranta interesant. Site-ul a fost datat din al zecelea mileniu î.Hr.. Acest lucru este mai devreme decat orice civilizatie înca cunoscuta. Daca este un templu, atunci aceasta trebuie sa fie cu siguranta unul dintre primele facute vreodata.
Temple, sanctuare uitate, locuri de rugaciune abandonate, toate ne surprind si ne fac sa ne miram cum cei din vechime au avut o intelegere mai buna a lumii decat noi.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.