Am vazut adesea costumele populare si motivele lor. Diverse inflorituri, culori, simboluri, linii si imagini? Ce reprezinta toate aceste motive populare? Care este semnificatia lor si cat de profunda este? De ce se repeta si care este tiparul? Discutam mult in ultima perioada despre conservarea culturii romanesti si a folclorului autohton. Dar, mai intai de toate, ar trebui sa intelegem semnificatia acestor motive.
Costumele populare traditionale romanesti si simbolismul lor
Broderiile nationale, costumele populare nu sunt doar un moft al unei traditii de mult apuse. Ele reprezinta de fapt intreaga mostenire culturala a taranului roman. Este vorba despre un tot unitar de legende, povesti, basme, fabule, culori si intelesuri. Intelesuri profunde, simbolism ascuns. Este vorba de migala si fascinatie, originalitate si pastrarea traditiei. Iar unele motive coboara din preistorie. Ele spun multe despre zona geografica, istoria, traditia fiecarui grup.
Aceste simboluri erau magice pentru stramosii nostri, fie erau purtatoare de noroc.
Aceste simboluri sunt folosite nu doar in vestimentatie (ie, cojoc, pieptar, camasa, itari) si obiecte de podoaba (naframa, basma, batista), ci si pe obiecte uzuale din gospodarie. Motivele variaza foarte mult de la flori, frunze, fructe la pasari, animale, figuri abstracte, elemente cosmice.
Simbolurile infatisate pe costume sunt de mai multe feluri:
- simboluri abstracte: cosmice, zoomorfe si antropomorfe
- simboluri florale si vegetale realiste (plante, frunze, flori, fructe)
- simboluri geometrice si abstracte
Simboluri cosmice
Simbolurile cosmice ale costumelor populare traditionale sunt:
- simbolul solar: soarele (floarea-soarelui) sau cerc stilizat
- fulgerul (zig-zag)
- stelele
- luna
- calea laptelui
Simbolurile cosmice vorbesc despre legatura cu sacrul. Sunt, de obicei, simboluri ancestrale ale divinitatii. Simbolul solar reprezinta caldura, energia vietii, iar cercul-roata reprezinta roata vietii, ciclul anotimpurilor.
Simboluri florale sau vegetale
Cele mai des intalnite simboluri sunt in zona:
- spicul de grau
- ghinda
- stiuletele
- afina
- strugurele
- marul
- parul
- trandafir
- lalea
- floarea de crin sau cires
Copacul si ramurile sale reprezinta simboluri ale reinvierii si intelepciunii. Tot pe ia romaneasca sunt reprezentate adesea ca forme stilizate ale florii si frunzelor spiralele, ( cu trimitere la carcei de vita-de-vie sau dovleac), reprezentati cu fir verde, mov sau albastru.
Intalnim rar si trifoiul cu patru foi. Bluzele traditionale romanesti abunda in reprezentari si colorit in functie de zona. La satele de la campie si ses apar elemente legate de recolta, iar la munte apar conurile si acele de brad.
Elementele zoomorfe
Aici avem in general:
- coarnele berbecului
- fruntea boului
- vrabia
- porumbelul
- cocorii
- randunica
- gainusa
Si aici este vorba despre bluzele traditionale romanesti si costumele populare ce exprima traditia si bogatia unei anumite zone geografice si etnografice.
Elementele antropomorfe
In cadrul acestor elemente de inspiratie antropomorfa costumele populare sunt de obicei impodobite cu urmatoarele simboluri:
- siluete de femei
- parti ale corpului omenesc: ochiul (stergare, cearsafuri)
Simboluri inspirate de activitati
Broderiile contin adesea lucruri uzuale, ustensile folosite in viata zilnica a omului. Uneori monede sau roti.
- carligul = bunastare
- grebla
- furca
- sapa
- jugul
- secera si ciocanul
Simboluri stilizate sau geometrizate
Aceste motive sunt legate de lumea imaginara si de vechile credinte ale taranilor romani. Aici simbolurile sunt:
- romburi
- patrate
- cercuri: ciclicitate
- melcisorii (spiralele stilizate) = magicul
- cruci = spirit si evolutie
- ochisorii
- sfoara = firul vietii
- linii drepte = calea dreapta in viata
Culorile folosite la costumele populare traditionale romanesti
Daca la Suceava costumele populare sunt sobre cu brun, cafeniu, negru si verde inchis, la Campulung gasim rosu puternic si negru. Exista un anumit tipar in functie de zona.
Deasemenea, culorile sunt si ele simbolice si pline de semnificatie. In Vrancea intalnim culori puternice precum rosul, albastrul, verde, ocru, iar in Ilfov avem culori calde.
La Romanati avem albastru cu rosu si visiniu. In Gorj doar negru, iar in Arges si Valcea rosu inchis.
Fetele nemaritate purtau ii viu colorate (rosu, galben, roz). Culorile sobre erau pentru femeile mature.
Albastrul si argintiul reprezentau apele, auriul si verdele erau campia, rosul si maro erau muntii.
Cercetatorii au gasit un numar incredibil de 230 de culori in arsenalul taranului roman. Culorile erau facute din plante: coaja de rachita, de zarzar, foi de ceapa, de gutui, liliac si altele.
- galben = foaia de ceapa
- crin = violet
- maron = nuc
- vernil = coji de visin si dud
- negrul = menta, anin si urzica
- visiniu = salcia
Ce reprezinta simbolurile populare romanesti?
Fiecare costum si zona are o personalitate. Din Dobrogea la costumele din Oas, Oltenia sau Apuseni. Fiecare arata altfel, fiecare reprezinta o lume pe care o pierdem. Un inteles pe care nu il mai putem “traduce“.
Astazi admiram doar frumusetea acestor costume si munca imensa care sta in spatele lor. Dar nu mai putem percepe mesajul. Ce transmiteau aceste costume? Si trebuie sa intelegem ca fiecare bunica sau “fata mare” incerca sa-si scrie povestea, sa o lase mostenire, sa rupa ceva din ea si sa lase pe mai departe. Este cantecul unei lumi de mult apuse, cand soarele rasarea doar pentru eroi, fecioare si oameni buni si darzi. O lume plina de capcauni, balauri cu sapte capte, zmei-paralei, zgripturoaice, mume ale padurii si alte fiinte supranaturale din mitologia populara romaneasca.
Caci despre asta este vorba. Costumele populare, culorile si simbolurile lor sunt parte integranta a mostenii nationale, a unei mitologii populare romanesti care este inca vie. Trebuie doar s-o reintelegem.
Daca egiptenii si-au ridicat piramide si le-au lasat posteritatii, taranul roman si-a cusut visele si povestile pe ii, pe itari si cojoace. Si-a adunat sperantele si felul cum percepe lumea, credintele sale religioase si viziunea asupra vietii, si le-a pictat, batut, inflorit, sculptat, ars si brodat pe tot felul de materiale. Unele au rezistat, altele mai putin. Costumul popular traditional romanesc este arta si istorie in acelasi timp. Este povestea taranului roman de la origini pana in prezent, de la sezatori, hora satului, acolo unde s-a nascut vesnicia. Asa cum spunea Lucian Blaga.
De ce purtam stramosii nostri costume traditionale?
Mai intai de toate doar noi le consideram “traditionale”. Insa acestea erau portul oamenilor de rand. Ele se purtau in functie de zona, anotimp, specific si activitate. Costumele tineau cont de varsta sau de ocupatia femeii, de statutul social. O ie bogata se purta in zi de sarbatoare.
Romania se imparte in sapte regiuni folclorice:
- Transilvania
- Campiile de Vest
- Banat
- Tara Romaneasca
- zona Dunarii inferioare
- Moldova
- romanii din Balcani: aromanii, meglenoromânii, istroromânii, daco-romanii
Exista intre 40 si 120 zone etnografice legate de acestea. Regiuni foarte izolate sau comunitati care si-au dezvoltat propria identitate in cadrul acestor mari grupuri.
Motive populare romanesti
Cele mai intalnite motive romanesti sunt:
- svastica
- octogonul
- funia si sarpele
- stalpul funerar (Crucea)
Svastica este simbolul soarelui. Ea nu este de inspiratie orientala. Svastica din motivul popular romanesc reprezinta centrul si lumea ce se invarte in jurul lui – Arborele Lumii, arborele cosmic, centrul lumii – Axis Mundi.
Pamantul este inconjurat de Apa Sambetei. In centru se afla Cetatea lui Dumnezeu si marul Rosu, izvorul tuturor. Marul Rosu este Osia Pamantului in traditia populara romaneasca afla in Buricul Pamantului. Iar aici gasim si Muntele Sfant.
Octogonul apare intre patrat si cerc. Patratul este limitarea, iar cercul reprezinta infinitul, continuitatea, eternul. O lume intermediara, intre pamant (patrat) si cer (cerc).
Sarpele apare legat de Axis Mundi, el este impreuna cu bradul sau Marul Rosu. In legendele cosmogonice romanesti el apare inaintea crearii lumii incolacit pe Arborele Lumii. El este Imparatul Sarpe.
BIBLIOGRAFIE
Badocan Ioana Monica – Semne si simboluri pe mesele-altar de la Turdas, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2012
Tancred Banateanu – Prolegomene la o teorie a esteticii artei populare, Bucuresti, Editura Minerva, 1985
Chevalier Jean; Gheerbrant Alain – Dictionar de simboluri, vol 3, Bucuresti, Editura Artemis, 1994
Ciocan Janeta; Munteanu Simona – Motive decorative pe ceramica din colectiile Muzeului de Etnografie de la Baia Mare, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj Napoca, Editura Argonaut, 2012
Dunare Nicolae – Ornamentica traditionala comparata, Bucuresti, Editura Meridiane, 1979
Florescu Radu – Arta Dacilor, Bucuresti, Editura Meridiane, 1968
Marchis Ioan – Simbolica artelor non-verbale. Aplicatii hermeneutice. Baia Mare, Editura Ethnologica, 2011
Miller-Verghy Margarita – Vechi motive decorative românesti, Bucuresti, Editura Vestfala, 2007
Petrescu Paul – Creatia plastica taraneasca, Bucuresti, Editura Meridiane, 1976
Rachisan Delia – O etnologie a jocului în cultura traditionala româneasca. Jocurile de copii, Bucuresti, Editura Detectiv-Morosan, 2010
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
4.5
Chiar imi place saitul tau seamana cu vechea revista Magazin .Cat despre cum ne-am ascuns trecutul in iile noastre ,in desenele sau sculpturile noastre pe case ,porti ,linguri e fabulos .Ultimele doua desene ,cele doua romburi care se intrepatrund si rombul cu laturi prelungite le-am vazut foarte des pe casele din Banat ,mai ales in Banatul de pusta ,iar clepsidra sunt sigura c-am vazut-o pe lingurile de lemn in Ardeal in zona Sibiului-Avrig,Cisnadie.Poate ca toate aceste semne spun povestea unor coboratori din stele .
4
5
1
3.5
4.5
Pingback: Mândru c? sunt român
Pingback: Lumânarea de botez - 5 idei pentru botezul t?u - Flori Sauvage
2
3
0.5
Pingback: Costum de Muscel cu noble?e princiar? - de Mihaela Chilian
2.5
Pingback: Foto: Proiect inedit la Restaurant Talora | inTurda.ro
Foarte interesant, multumesc! Folosesc la lectie aceste informatii. Sunt de un real folos.
Multumim. Daca va putem ajuta si cu alte informatii, va rugam sa ne scrieti!
Poti sa recomanzi o carte care intra în detaliu acestor simboluri te rog?
Buna ziua,
Articolul este scris in urma studiilor si a lucrarilor noastre. Cele mai multe referinte sunt academice si nu se pot gasi online, din nefericire. Dar puteti gasi mai jos o referinta cu o parte din documentatie:
https://limbaromana.org/revista/motive-geometrice/
Speram sa va fie de folos si multumim pentru interes!
Pingback: Simboluri locale în produse cusute | Clubul Meseriilor Rurale