Cum se va imparti balanta puterii dupa aceasta pandemie? Dar cea sociala? Va exista egalitate sau nationalism? Vom ajunge oare la o globalizare masiva? Pandemia va reechilibra balanta puterii, dar va naste si noi controverse. Deja a aparut un conflict intre SUA si China, insa exista si sperante de cooperare internationala.
Pe langa problemele socio-politice si financiare, exista si probleme psihologice demne de luat in calcul. Citim foarte multi SF despre lumi post-apocaliptice in care un virus a distrus omenirea. Dar cum este oare sa traiesti intr-o astfel de lume? Nu ne vom mai putea intoarce niciodata la era pre-COVID.
Situatia dramatica, generata de raspandirea actualului coronavirus se afla in plina efervescenta, dar ceea ce se creioneaza cu fermitate in perspectiva, este profilul pandemic ce va atrage negresit consecinte si repercursiuni asupra tuturor aspectelor sociale, economice, financiare si psihice ale omenirii.
Ce ne asteapta dupa epidemie?
In prezent se insista fara indoiala asupra identificarii unor solutii viabile pentru a iesi dintr-un impas fara precedent, dar tabloul general impune concomitent o analiza radicala a modelelor de viata cunoscute, in scopul de a expolata particularitatile unui spectru intunecat ce se profileaza asupra viitorului apropiat pentru a elabora solutii noi in beneficiul unanim.
In lipsa coordonarii informatiilor la nivel global, a caracterului contradictoriu al acestora si a reprezentarii viciate a factorilor politici, in conditiile unei veritabile tendinte mediatice babilonice – confuzia, ignoranta si nepasarea multora risca sa conduca spre scenarii ingrijoratoare, care invita la o serioasa reflectie asupra modului in care ar putea evolua lucrurile.
Negresit, aceasta situatie se va solda cu un numar impresionant de victime, dar dincolo de perspectiva acestui tablou dramatic, consecintele de tip „long-lasting” sunt inca dificil de prognosticat si de catalogat, pentru a pune la punct strategii adecvate.
Pandemiile s-au perindat periodic de-a lungul istoriei omenirii, dar specificitatea globalizarii lumii contemporane induce un caracter nou si unic acestei experiente tumultoase cu care ne confruntam in prezent.
Cum va fi viitorul: modele, estimari si scenarii futuriste
Modelele pe care le avem la dispozitie azi in scopul estimarii efectelor pe termen scurt, mediu si lung al unor evenimente similare sunt inadecvate, motiv pentru care specialistii apreciaza ca traversam o perioada pe care o putem utiliza in vederea crearii unor proiectii inedite, menite sa plaseze noi valori in prim-plan si sa creioneze un profil cu totul si cu totul aparte pentru omenirea de maine.
Repercursiunile de natura economica vor fi considerabile si impovaratore pentru multe sectoare, in ciuda faptului ca astfel de stuatii favorizeaza aparitia unor profitori incorigibili, care abia asteapta sa traga foloase de pe urma suferintei celorlalti.
Dar printre ipotezele zugravite in culori sumbre se intrezaresc si scenarii promitatoare, in care activitatile de proportii mici si mijlocii isi vor adjudeca un rol hotarator pentru economie, intarindu-si radacinile si retelele scurte, intr-o perioada in care promptitudinea serviciilor si raspunsul instantaneu la cerere vor cantari greu in balanta.
Daca in ultimii ani am asistat fara drept de apel la disparitia treptata a mestesugarilor, artizanilor, micilor exercitii comerciale si inghitirea in general a micilor pestisori de catre gigantii cetacei detinatori de impresionante lanturi comerciale, problemele generate de intermitenta furnizarilor si intreruperea schimburilor de marfuri intre diferite tari ar putea transforma totul.
Atentia se va indrepta din nou asupra intaririi capacitatilor de productie locala, agriculturii biologice, promovarii economiei circulare si a variatelor optiuni in masura sa asigure un grad sporit de autonomie, caracterizat de amprenta ecologica, mai sanatoasa si mai sustenabila.
Este vorba despre o ipoteza care include o serie intreaga de oportunitati ce invita la schimbare, intr-un ansamblu de angrenaje care ar putea face sa functioneze bine intregul sistem, furnizand modele net imbunatatite pentru viitor.
Cum va fi lumea afectata psihologic? Rezistenta versus paranoia
Incarcatura informationala oferita publicului larg de catre sectorul mediatic a stimulat in repetate randuri efectuarea de studii de specialitate in vederea analizarii efectelor specifice asupra populatiei, dar intr-un astfel de caz, cu potential democratic situat la nivele fara precedent din punct de vedere al distribuirii pe scara larga, se aduce in prim-plan chestiunea atragerii in mod firesc a unei serii de schimbari esentiale.
Daca omul doreste sa evite capcana extrem de periculoasa a involutiei antropologice si a abisalei ingenuitati de dinaintea aparitiei Universului Web, accesul la informatie si creativitatea reprezinta doua din cele mai puternice instrumente cu ajutorul carora civilizatia noastra s-ar putea inscrie pe fagasul unor inovatii cu adevarat spectaculoase.
Jaron Zepel Lanier (n. 1960), creatorul a ceea ce numim azi „realitate virtuala” si unul din pionierii internetului, analizand cu luciditate situatia actuala, propunea intr-una din lucrarile sale, intitulata „Who owns the future” (2013), alternative indraznete pentru o abordare constructiva a situatiei succesive unui impact social de o asemenea amploare.
Lanier pune accent indeosebi pe un anumit model de utilizare a social-media, menit sa recompenseze persoanele care plaseaza continuturi de calitate la nivelul platformelor dedicate, transformandu-se in colaboratori ce ar dobandi astfel posibilitatea de a incasa un mic procent din profiturile unor giganti precum Amazon, Google sau Facebook de pilda.
In paralel, autorul insista asupra necesitatii utilizarii unei vaste tipologii de „block-chain” destinate limitarii proliferarii de fake-news, a informatiilor nefondate si instigarii la ura, rasism si comportamente extremiste, exercitandu-se un soi de control aparte, care sa nu se transforme catusi de putin in cenzura.
Monede virtuale unice si alte scenarii
Dincolo de dezbaterile infinite cu privire la suveranitatea monetara si efectelor utilizarii monedei euro la nivelul Batranului Continent, se vechiculeaza tot mai frecvent ipoteza lansarii unei monede virtuale cu totul si cu totul speciala, mai intai in faza experimentala, in vederea satisfacerii nevoilor complementare non-speculative la nivel local, in diferite tari europene.
Moneda s-ar deosebi mult de clasicul „Bitcoin”, fiind propusa ca instrument viabil in procesul de relansare economica de tip circular, local – o solutie inovativa care ar putea sa prinda contur in paralel cu moneda euro, avand drept obictiv crearea unui sistem care sa permita resuscitarea economiei post-coronavirus.
Ca orice idee indrazneata si aceasta tinde insa sa fie sugrumata in fasa de spiritul conservator al celor ce se tem de schimbare, preferand cangrenele unei cumplite rani socio-economice survenite din pricina amploarei pandemiei, unei alternative ce merita analizata cu atentie de experti.
Tot astfel dupa cum „nu eram pregatiti pentru o pandemie”, nu vom fi pregatiti nici pentru ceea ce va urma, asadar frica de noi inceputuri nu-si are sensul intr-o lume in care schimbarile se anunta coplesitoare – capacitatea de raspuns colectiv va deveni protagonista unui scenariu cu totul si cu totul iesit din comun, precum o floare rara si pretioasa care rasare hranindu-se din cel mai dezgustator gunoi.
O noua Europa, noi granite sau deglobalizare?
Experienta dramatica cu care se confrunta omenirea in prezent va avea darul de a zugravi dinaintea tuturor tabloul ingeniozitatii cu care natiunile vor izbuti sa gestioneze o criza de dimensiuni considerabile, atat in sectorul sanatatii cat si in plan socio-economic si financiar.
In conditiile in care legaturile de afaceri la nivel global devin tot mai acerbe, competitia acerba din matricea geopolitica ar putea conduce la fracturi fara precedent, cu consecinte post-traumatice nebanuite.
Pe fondul unor astfel fenomene, riscurile ca somnul ratiunii sa dea nastere la noi monstri sporesc pe masura trecerii timpului.
In opinia specialistului american in stiinte politice George Friedman (n. 1949),
lupta impotriva pandemiei presupune o cheltuire de resurse ce nu poate fi ignorata, in conditiile in care asteptarile publicului sunt in general extravagante.
Degetul acuzator al natiunilor se va indrepta impotriva guvernelor lor, invinuindu-le pentru urmarile deciziilor adoptate in sectorul protectiei sociale – „nu am ajuns inca in acest punct, dar nici nu suntem departe”, atentioneaza autorul.
Mutatiile semnificative sunt asteptate insa de pe urma tendintei de inversare a globalizarii si rejectarii pledoariilor si demersurilor federaliste ale Uniunii Europene – context in care se vor accentua partitiile frontierelor tocmai in spatiile in care tindeau sa se estompeze nu cu multa vreme in urma.
Pe de alta parte, in situatia in care liderii politici nu vor identifica acele cai menite sa raspunda prompt atat provocarilor externe cat si celor de pe plan local, o eronata orientare exclusiva catre rezolvarea problemelor interne ar putea conduce la o neadaptare in context international.
„…s-ar putea sa fim socati privind inafara dupa ce va trece uraganul, atunci cand vom fi nevoiti sa ne confruntam cu o lume transformata in maniera considerabila, careia nu-i vom putea face fata cum se cuvine”, avertizeaza la randul sau academicianul american Walter Russell Mead (n. 1952).
Cum ne va afecta epidemia pe termen lung si cand vom iesi din case?
Este suficient sa aruncam o privire obiectiva asupra modului in care evolueaza lucrurile pentru a realiza ca avem de-a face cu o experienta ale carei particularitati vor provoca un gen neobisnuit de „suferinta pe termen lung”, pe fondul lipsei unui vaccin adecvat si a unui tratament eficient.
Straduintele celor mai bine dotate laboratoare de specialitate de a fabrica ceva in masura sa raspunda rapid la atacul coronavirus nu sunt catusi de putin de neglijat, dar reprezinta o strategie cu o durata de luni de zile – timp in care lucrurile ar putea scapa complet de sub control.
Daca apropierea anotimpului cald nu va aduce beneficiile substantiale ipotizate de specialisti in ceea ce priveste incetinirea considerabila a ritmului de contagiere, atunci cu mic, cu mare, oamenii se vor infecta treptat si se vor stradui sa faca fata bolii cu ceea ce vor avea la indemana, punandu-si nadejdea in propria forta de rezistenta si intr-unul din cele mai banale medicamente care le-au fost vreodata oferite de sectorul medical – „paracetamolul care va salva poporul”…
Pas cu pas, zi dupa zi, omul de rand va incerca sa rezolve problemele ce-i ies in cale una dupa alta, asteptand sosirea acelui moment in care se va simti ceva mai sigur cand va deschide usa propriei case pentru merge la serviciu, ca sa nu mai vorbim despre posibilitatea de a primi oaspeti la cina.
Bibliografie:
- Bonita, R. & Beaglehole, R. – „Basic Epidemiology”, 2006;
- Zahar, Timothy – „Coronavirus Outbreak. Covid-19 Epidemic: Challenge and Opportunity”, 2020;
- Battista, Roberto – „Cosa succedera dopo il coronavirus? Ipotesi di un mondo nuovo”, 2020;
- Koontz, Dean – „Abisso – Coronavirus: il romanzo della profezia”, 2020;
- Pradhan, Manas Kumar – „Coronavirus COVID-19: How to deal with Covid-19 and protect yourself from the pandemic attack”, 2020.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5