Asta este o mare tema de gandire! Oare ce mancau ganditorii Micii Uniri? Timpul, locul si stomacul potrivit au pus multe la cale in istoria poporului roman. Bratianu, Rosetti, fratii Golescu, Boierescu si Bibescu se aflau toti in restaurantul hotelului Concordia din Bucuresti pe 23 ianuarie 1859. Mi-i imaginez stand la aceeasi masa. Un chelner vine sa le ia comanda.
Iata si meniul: pateuri cu verdeturi, tartine cu somon de Rin, cap de mistret umplut, burta umpluta in aluat, sortimente de lichioruri si cafele, diferite soiuri de vin de Cotnari. Ei bine, la masa asta istorica, in hotelul acesta aproape ruinat astazi, s-a hotarat Marea Unire. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor.
Era un hotel splendid pentru acea vreme, demn de Europa. Camere mari, frumoase, in stil european, de la 30 la 50 de franci camera. 90 de camere in total. Industriasi, politicieni, aristocrati, diplomati. Intreaga lume buna a Bucurestiului. Si nu numai. Strainii opreau adesea aici in periplul lor prin Europa. Nu degeaba strada s-a numit mult timp Ulita Nemtilor.
Poate v-ati dori si astazi sa vizitati minunata cladire. Poate credeti, daca sunteti din provincie, ca puteti lua inca masa acolo. Ei bine, cladirea istorica, simbol al poporului si unirii, este o ruina. Strada Smardan, numarul 39 ne arata imaginile. Sau ce a mai ramas din ele. O noapte istorica, intre 23 si 24 ianuarie 1859, moment istoric in care s-a hotarat prin sedinta secreta a Adunarii Constituante alegerea lui Alexandru Ioan Cuza si in Muntenia. S-a votat in unanimitate si Austria si Poarta Otomana au luat foc. S-a creat un lant de evenimente ce a dus la Marea Unire. In Moldova, Cuza fusese deja ales la 5 ianuarie.
Mai apoi, in ianuarie 1862, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul celor doua tari. Aveam uniune politica. Iar in 1866 a fost adus Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. La 1 iulie 1866 prin noua constitutie, Principatele Unite vor deveni oficial Romania.
24 ianuarie – de la Mica Unire la Marea Unire prin istorie
Un loc este doar un loc pana la urma. Insa conteaza simbolul din spatele lui. Si incarcarea pe care i-o ofera oamenii. Istoria, traditia, sentimentul. Hotelul Concordia, ca si Blajul, Alba Iulia si multe locuri importante din Romania au contribuit la scrierea istoriei Romaniei Mari.
Hotelul Concordia a fost construit in 1852 si a functionat pana in cel de-al doilea razboi mondial. Apoi a fost construit Hotel Boulevard. Dupa ’89, hotelul a fost castigat in instanta de un strain, vanduta in 2003 cu 300.000 dolari si tot asa. Desi e declarata monument istoric, cladirea abandonata sta sa cada. Ca si istoria noastra, nu?
Hotelul avea un restaurant nemaivazut in Romania, sofisticat, la acea perioada. Delicatese frantuje, italienesti si nemtesti cum ar zice Djuvara. O cafenea si o sala de biliard venea sa completeze desfatarea burgheziei acelor timpuri. Desi a trecut prin doua incendii, dar comunistii i-au venit de hac.
Fratii Ion si Dumitru Bratianu, boierii Golesti, C.A. Rosetti, Ion Ghica au acceptat in acea seara istorica propunerea lui Dimitrie Ghica, fiul fostului domnitor. Pana atunci existasera cativa candidati: fratii Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei, fosti domni si Nicolae Golescu. Iar votul a venit de la sine. Moldova si Muntenia aveau astfel acelasi domnitor.
A doua zi, Vasile Boerescu le-a prezentat tuturor propunerea, iar conservatorii au renuntat la proprii canditati.
O solutie desteapta, o solutie ce permitea viitoarea Unire. Si, mai important, fara a incalca Conventia. In acea zi istorica, pe Dealul Mitropoliei era liniste. Inauntru, lucrurile fierbeau.
Situatia politica in Europa si conditiile Unirii
Conventia de la Paris din 1856 impunea protectoratul celor sapte mari puteri asupra Moldovei si Tarii Romanesti. Astfel, se scapa de dominatia Rusiei si a Otomanilor.
Cand este ridicata problema Unirii Principatelor la Conventia de la Paris, Prusia si Sardinia sunt de partea romanilor. Dar trimisii otomanilor si austriecilor se opun. Trimisul Angliei propune consultarea Principatelor.
Asa se vor naste adunarile ad-hoc. Acestea trebuiau sa arate lumii vointa tarii. In 1857 are loc si prima fraudare a alegerilor in Moldova. Atunci se afima pentru prima oara Alexandru Ioan Cuza, parcalab de Covurlui. Isi risca cariera si sutine Unirea. Multi considera ca are fler politic.
La Iasi si Bucuresti, in 1857, se cere Unirea si autonomia. Toate sub domnitor strain, asa cum impunea Conventia de la Paris. Insa raspunsul marilor puteri a fost dezamagitor. Singurele institutii comune erau organele ce dadeau legi, aflate la Focsani. In rest, cele doua tari avea guverne si adunari diferite.
Raspunsul a fost la indemana.
Cum a fost ales Cuza si cum era Vasile Alecsandri sa fie domnitorul Moldovei
Unirea in sine incepuse in 1848 prin uniunea vamala intre Moldova si Tara Romaneasca. In Moldova era domn Mihail Sturdza, iar in Tara Romaneasca era domnitor Gheorghe Bibescu.
38 de candidati existau in 1859 la domnia Moldovei. Conservatorii erau impartiti intre fostul domnitor Mihail Sturza si fiul Grigore. Liberalii erau impartiti intre Vasile Alecsandri si Costache Negri.
Solutia a fost propunerea colonelului Alexandru Ioan Cuza de catre Mihail Kogalniceanu la Iasi. Cuza afla despre aceasta decizie cand era la teatru. Cum nimeni nu se hotarase la un candidat anume si niciunul nu avea majoritate. Moldovenii si muntenii aveau si ei proprii favoriti in cursa. Poate unii considera ca l-au ales pentru a fi usor de manevrat. Insa s-a vazut mai tarziu cat de mult s-au inselat.
Ce s-ar fi intamplat daca in Moldova si in Tara Romaneasca ar fi continuat dinastia domnitorilor Sturza si Bibescu. Ar fi intarziat Unirea? Poate Cuza a fost o solutie de ultim moment, insa ne-a adus unde trebuia. Unirea nu a fost constituita dintr-un singur moment istoric.
Dupa unire, aceasta trebuia si recunoscuta oficial de marile puteri. Turcia si Austria amenintasera deja cu ocupatia militara. Cinci din cele sapte mari puteri recunosc oficial Unirea Principatelor. Dar numai pe parcursul vietii lui Cuza.
Mai tarziu, contextul european permite Turciei sa ne admita Unirea, tematoare in fata expansiunii Rusiei. Cuza va primi in fata Portii o sabie impodobita cu nestemate ca simbol al recunoasterii. Austria pierduse razboiul cu Franta.
24 ianuarie, Mica Unire: Cine a fost Alexandru Ioan Cuza?
”A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezinta acest principiu. Aceasta persoana este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Sa ne unim asupra acestui nume si posteritatea ne va binecuvânta, Tara ne va întinde mâinile si conttiinta noastra va fi împacata ca ne-am împlinit … o dorinta sfânta”.
Asa glasuia Boierescu in dimineata zilei de 24 ianuarie. Votul a fost unanim. Toate cele 64 buletine de vot aveau numele lui Cuza si urari “spre marirea patriei”, “spre fericirea romanilor”.
La 8 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza vine la Bucuresti sa depuna juramantul:
”Jur în numele Preasfintei Treimi si în fata tarii ca voi pazi cu sfintenie drepturile si interesele Principatelor Unite; ca în toata Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toti si în toate, si ca nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele si fericirea natiei Române. Asa Dumnezeu si confratii mei sa-mi fie întru ajutor!”.
“Sa traiasca Cuza!”, “Sa traiasca Domnul nostru!”
Asa strigau taranii la Bucuresti. Asa striga tara. Pictorul Nicolae Grigorescu descrie, in cuvinte grele, ca pensula lui maiastra, aceste momente marete, in scrisoare trimisa prietenului sau, Alexandru Vlahuta:
„Ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândoua capitalele. Am lasat tot, am pus saua pe cal, si fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zica bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate partile. Îti ieseau oamenii în drum cu oala plina cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de Unire, se îmbratisau si încingeau hora în mijlocul drumului. Si era un ger de crapau pietrele”.
Hora Unirii la Craiova de pictorul Theodor Aman
4 arcuri de triumf, piramide de brad, 850 de felinare, sute de lumanari, steaguri si verdeata. Era sarbatoarea in tara. Romanii se unisera intr-un sfarsit.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
4.5
5