Agentia de protectie a mediului din Brazilia a acordat licenta pentru construirea unui baraj hidroelectric masiv in inima junglei amazoniene.
Indigeni participand la o conferinta de presa pentru a-si spune punctul de vedere.
Este al doilea proiect de licenta pe care barajul din Belo Monte a trebuit sa il obtina.
Agentia Europeana de Mediu Ibama spune intr-o declaratie ca proiectul planificat pentru stat Para a trecut printr-o “analiza robusta” de ceea ce ar provoca daune asupra mediului.
Proiectul de 6.7 miliarde lire sterline a fost intens criticat de ecologisti si altii care spun ca acesta ar devasta ecosistemul si ar forta peste 40.000 de persoane care locuiesc in zona sa se mute.
Barajul urmeaza a fi construit pe raul Xingu din statul brazilian Para. Raoni, conducatorul tribului Kayapo, a izbucnit in plans la aflarea vestii ca noul presedinte ales, Dilma Vana Rousseff, a autorizat constructia controversatului baraj hidrografic de la Belo Monte.
Guvernul spune ca va fi o sursa de energie curata de care au disperata nevoie.
Din nefericire, zeci de specii din fauna si flora unice ale ecosistemului din Amazon ar putea disparea. Acelasi lucru s-a intamplat si intre 1955-1959 cu Barajul Kariba (un baraj hidroelectric din bazinul Fluviului Zambezi intre Zambia si Zimbabwe. Este unul dintre cele mai mari baraje din lume).
Costul real al acestui baraj: 400 de mii de hectare de padure inundate si relocarea populatiei, peste 40.000 de indigeni si localnici, distrugerea unor habitate valoroase pentru multe specii. Ei spun ca toate aceste efecte, sociale, economice si de mediu ar putea fi evitate prin investitii mai mari in domeniul eficientei energetice.
Un studiu independent comandat de organizatia Survival International si publicat in luna martie a aratat ca, in urma lucrarilor, raul nu va mai oferi conditiile necesare pentru mentinerea diversitatii speciilor si exista riscul ca sute de specii sa dispara.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.