Caderea Romei a schimbat harta lumii. Coruptie, divizare, invaziile au fost principalele motive pentru caderea maretului oras. iata povestea Cetatii Eterne.
Roma n-a fost construita intr-o zi, asa-i? Si nici nu a cazut intr-o singura zi. Pentru a explica toate acestea, vom face o cercetare in privinta caderii treptate a Romei. Apogeul caderii a fost jefuirea Romei din 476. Cunoscuta anticilor ca Cetatea Eterna, Roma a cazut prada intrigilor interne, dar si invaziilor din exterior. Un cumul de factori au condus la caderea ei.
Coruptie, divizare si invazii
Coruptia interna este de mult dovedita un fapt real si istoric in Roma. Societatea se baza pe ea. De vreme ce Imperiul Roman a crescut foarte mult, a devenit greu sa guvernezi si sa fii in control. Violentele au inceput sa inlocuiasca legile si ordinea. In loc de imparati, generali si politicieni alesi pe baza meritelor, pozitiile de putere erau platite, vandute si cumparate. Sau, adesea, erau castigate prin violenta, mita si coruptie ce ar rivaliza cu ultimele noastre filme.
La aceasta problema s-a adaugat si conducerea Romei. Multi dintre ei cumparasera sau ucisesera pentru aceste pozitii. Asadar, nu doreau neaparat sa guverneze pentru popor. Nici macar sa conserveze orasul. Singura lor dorinta erau puterea si banii. Fara o puternica baza sociala centrala, razboaile civile apareau intre diferite grupuri politice feudale. In acest timp, oficialii puneau taxe grosolane pe populatia Romei. Inflatia a crescut dramatic, oamenii de rand au murit de foame si boli. Luptele din Cetatea Eterna continua. Lupte pentru bani si bogatie, in timp ce Roma se scufunda si isi pierde identitatea.
Centrul puterii politice a Romei se muta la Constantinopol
Intr-o incercare de a pastra lumina Romei vie, un imparat, Diocletian, a venit cu un plan ingenios. Totusi, planul lui din secolul al III-lea ne da alt argument pentru caderea Romei. Era vorba de diviziune. Vazand ca Imperiul era prea mare pentru a fi guvernat eficient, Diocletian decide sa il imparta in doua jumatati. Asa apare Imperiul din Est si cel din Vest. Cand succesorul lui Diocletian, faimosul Constantin, muta oficial capitala imperiului de la Roma la Constantinopol, centrul puterii politice se muta odata cu el. Asta se intampla la jumatatea secolului al IV-lea.
Nici climatul extern nu a ajutat Roma prea mult in acea perioada. Pentru istorie, partea de Est a Imperiului Roman va ajunge sa fie cunoscuta ca Imperiul Bizantin. Partea de Vest va ramane sub controlul Romei. De vreme ce centrul s-a mutat spre Est, Roma a ramas sa se apere singura in fata coruptiei, dar si in fata amenintarilor externe.
In vreme ce Imperiul Bizantin din Est incepea sa infloreasca, Roma si zonele inconjuratoare au decazut si mai mult. Odata centrul politic mutat la Constantinopol si Roma suferind grav de pe urma coruptiei interne, orasul antic putea fi atacat oricand. In curand, nomazii din nord, triburile germanice, au inceput sa atace de-a lungul granitelor nordice ale imperiului.
Fara un lider puternic si fara o armata disciplinata, orasul nu putea face fata. Apararea nu era indeajuns. In jurul anului 410, Roma, orasul odata considerat de necucerit, a fost invadat de triburile germanice. Vizigotii condusi de Alaric au distrus Roma. Acest nume va deveni sinonim cu intreaga cadere a Romei. Cetatea Eterna a fost jefuita, iar multe dintre cladiri au devenit ruine. Oamenii sai au fost distrusi. Acest eveniment a reprezentat pentru multi istorici inceputul sfarsitului pentru marele oras. Roma cazuse.
Mostenirea Romei
Dar ce ne-a lasat Roma? Apeducte, sisteme de irigatii, drumuri, ciment. Toate acestea sunt apanajele societatii romane. Romanii au fost civilizatia prospera a continentului intre 509 i. Hr. si 476. Aproape 1.000 de ani de schimbari istorice. Inginerii romani cautau mereu modalitati de a imbunatati viata cetatenilor romani. Multe dintre inovatiile lor rezista si astazi in privinta tehnologiei si a stiintei.
Primul apeduct roman a fost construit in 312 i.Hr. in orasul Roma. Numit Aqua Appia, se intindea pe 15 km si aducea 280.000 de litri intr-o zi. Pana la caderea Romei in 476, orasul avea 720 km de apeducte. Romanii foloseau apeducte pentru a aduce apa si pentru coloniile lor din Europa si Mediterana, din Britania pana in Africa. Cel mai lung apeduct al Imperiului Roman era Valens Apeduct, pe 900 km, pana la Constantinopol.
Nici drumurile romane nu erau de lepadat. Toate drumurile duc la Roma, nu? Romanii au construit 29 de drumurile pincipale de la Roma. Ele conectau toate colturile Imperiului pe 375.000 km. O buna parte erau pavate cu piatra.
Drumurile romanilor au fost atat de eficiente, incat dupa caderea Imperiului Roman, nimeni nu a mai reusit aceasta performanta pana in secolul al XIX-lea. Drumurile romane au schimbat felul in care oamenii se deplasau. Au castigat batalii si au imbunatatit comertul si comunicatiile.
Asadar, aceasta este caderea Romei si mostenirea lasata civilizatiei.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Pingback: Cei mai sangerosi generali romani din istorie | Mythologica.ro
Pingback: Ius osculi in Roma antica: sarutul care condamna la moarte | Mythologica.ro
Pingback: Roma – origini si inceputuri | Mythologica.ro
5