Zorii umanitatii

Zorii umanitatii

Civilizatia umana. Inceputurile culturii si stabilirea primelor orase au avut nevoie de unele premise speciale. Toate aceste conditii au trebuit sa fie simultane: clima, hrana, pozitie geografica, stabilitate politica.

Domesticirea animalelor in Egipt

Civilizatia umana: inceputurile culturii si stabilirea primelor orase

Unde si cand a inceput omenirea sa puna bazele civilizatiei? Cand am trecut din stadiul de vanatori-culegatori ratacitori la agricultori sedentari? Cand am inceput sa construim si sa domesticim plantele si animalele? Civilizatia umana a avut un inceput cu siguranta. Si aceasta scanteie a plecat de la un imbold natural. Aici vom incerca sa aflam ce i-a determinat pe oamenii din era primitiva, stramosii nostri, sa faca acest pas. Astfel avem de-a face cu cateva teorii provocatoare legate de inceputurile omenirii.

Oricat de exagerata apare in lumina faptelor tendinta de a gasi un anumit loc si un anumit popor pentru inceputul civilizatiei, ea corespunde unei necesitati oarecum “metafizice” a intelectului uman, care cauta un punct initial pentru orice fenomen. In fata realitatii, o asemenea incercare se dovedeste insa intotdeauna zadarnica. Chiar pentru creatii si inventii de data mai recenta, originea absoluta a lor e greu de stabilit. Caci si in asemenea cazuri, productia definitiv cristalizata, fie de un anumit individ, fie dintr-un anumit timp, presupune o multime de conditii si conceptii care au precedat-o si pregatit-o.

Agricultura in IndiaAdevarul este ca inceputul este intotdeauna imperceptibil, mai ales in ce priveste formele de viata colectiva. Astfel de produse iau nastere in mod treptat si sunt conditionate de atatia factori in timp si spatiu, incat o desprindere distincta a primelor manifestari este imposibil de realizat. Tot ce se poate indica in aceasta privinta ca delimitat intr-un anumit mediu si stadiu de evolutie, este mai mult conventional, dictat de economia stiintei.

De aceea, cand se vorbeste de inceputul civilizatiei, trebuie sa intelegem un concurs de imprejurari favorabile, in care opera de creatie si inventie a omului s-a dezvoltat cu deosebire. Din acest punct de vedere, faptele cunoscute pana acum par a indica Egiptul si Caldeea ca fiind regiunea unde s-a produs primul pas hotarator spre civilizatie. Inca din epoca neolitica omul devine “producator de hrana” – lucru decisiv pentru construirea civilizatiei. Omul dispune de un surplus care il pune la adapost de nesiguranta zilei de maine. Se dezvolta spiritul economic si de prevedere care va schimba traiul zilnic.

Agricultura in EgiptOamenii de stiinta incearca sa ne explice, folosind dovezile descoperite, cum a inceput totul.

Teorii despre inceputurile civilizatiei

Exista mai multe teorii concurente (dar care nu se exclud reciproc), teorii cu privire la factorii care au condus populatia primitiva sa recurga la agricultura. Cele mai importante dintre acestea sunt:

  • Teoria Oasis, oaze sau buzunare civilizatoare, propusa initial de catre Rafael Pumpelly în 1908, popularizata de Vere Gordon Childe în 1928. Aceasta teorie sustine ca, în climatul ajuns uscat din cauza depresiunilor atlantice schimbatoare spre nord, comunitatile s-au izolat in oaze unde au fost obligate sa stranga legaturile cu animalele, care au fost domesticite apoi, împreuna cu plantarea semintelor. Cu toate acestea, astazi, aceasta teorie nu are prea mult sprijin în randul arheologilor, deoarece datele climatice pentru acea perioada de timp, arata de fapt ca, la acel moment, climatul din regiune a fost mai degraba umed decat uscat
  • Ipoteza dealurilor-bariera, propusa de Robert Braidwood in 1948, sugereaza ca agricultura a inceput în flancurile deluroase din Taur si muntii Zagros, în cazul în care clima nu a fost uscata asa cum a crezut Childe si pamantul fertil a sprijinit o varietate de plante si animale care au putut fi domesticite si respectiv, insamantate.
  • Modelul ospatului de Brian Hayden care sugereaza faptul ca agricultura a fost incurajata de demonstratii ostentative de putere, cum ar fi unele sarbatori unde clasa conducatoare putea sa-si exercite dominatia. Acest lucru a necesitat cantitati mari de alimente, care au condus tehnologia agricola.
  • Teoria demografica propusa de Carl Sauer si adaptata de catre Lewis Binford si Kent Flannery postuleaza o populatie din ce in ce mai sedentara, care s-a extins pana la capacitatea de suport a mediului local si a necesitat mai multa mancare decat putea fi colectata. Diversi factori sociali si economici au ajutat la cresterea nevoii de hrana.
  • Teoria evolutionista dezvoltata de David Rindos si altii, a vazut agricultura ca o adaptare evolutiva a plantelor si a oamenilor. Incepand cu domesticirea plantelor salbatice, aceasta a dus la specializare si apoi la plantarea lor selectiva. Dezvoltarea agriculturii coincide cu un climat mult mai stabil de la inceputul Holocenului.
  • Postulatul marelui impact, care a pretins a fi in parte responsabil pentru stingerea megafaunei existente pe pamant in acea perioada, si care s-a încheiat in ultima era glaciara. Evenimentul ar fi putut contribui la asta cu conditia ca circumstantele necesare pentru evolutia societatilor agricole sa fi putut supravietui. Revolutia agrara in sine este o reflectare a suprapopularii tipice a unor anumite specii în urma evenimentelor in timpul perioadei de extinctie; aceasta suprapopulare se propaga în cele din urma.
  • Leonid Grinin sustine ca, indiferent de felul plantelor care au fost cultivate, independent de inventarea agriculturii, aceasta a avut intotdeauna loc în medii naturale speciale (de exemplu, Asia de Sud-Est). Se presupune ca cultivarea cerealelor a inceput undeva in Orientul Apropiat: pe dealurile din Palestina sau Egipt. Deci, Grinin dateaza inceputul revolutiei agricole in intervalul 12.000 pana la 9000 i.Hr, desi, în unele cazuri, primele plante cultivate sau oase de animale domestice sunt chiar mai vechi cu 14-15 de mii de ani în urma.
  • Andrew Moore a sugerat ca zorii revolutiei neolitice au provenit de la perioadele lungi de dezvoltare in Levant, eventual incepute în timpul Epipaleolithicului. In cartea sa “O reevaluare a Revolutiei neolitice”, Frank Hole a extins in continuare relatia dintre plante si animalele domesticite. El a sugerat ca evenimentele ar putea fi avut loc independent in perioade diferite de timp, in locuri neexplorate inca. El a mentionat ca nu a gasit un astfel de site arheologic care sa arate tranzitia. Deasemenea, toate animalele domesticite (capre, oi, bovine si porcine), nu au fost gasite la un loc pana la al saselea mileniu. Evidentiate de argumente specifice si solide, cum ar fi cele ale Mariei Hopf cu privire la cutivarea unor cereale precum orzul la Ierihon, a concluzionat ca “ar trebuio acordata o atentie deosebita în investigatiile viitoare marginii de vest a bazinului Eufrat, poate la fel de mult spre sud în Peninsula Arabica, in special in cazul în care aici in Pleistocen precipitatiile erau mult mai abundente”.

Rituri agricoleSpre deosebire de Paleolitic (de la 2,6 milioane de ani în urma pana la 10.000 i.Hr.), in care au existat mai multe specii hominide, doar una singura (anume Homo sapiens), a ajuns pana in neolitic. Epoca preistorica incepe cu Homo habilis si se termina cu construirea oraselor si inceperea scrierii. Populatia incepe sa se inmulteasca, au loc schimb de bunuri, popoarele incep sa comunice intre ele. Insa nu este cu putinta a stabili un punct fix in aceste relatii pentru ca datele sunt prea sumare. Istoricii civilizatiei ne vorbesc de deductii logice, insa nu avem dovezi clare in acest sens. In cele mai multe parti de pe glob acest inceput va intarzia intrucat conditiile nu sunt indeplinite.

egyptian_farmingIndiferent ca ne certam sau nu pe originea Leaganului african, Semiluna fertila ne-a dat agricultura, Egiptul si India fiind bunicii culturilor si irigatiilor.

Agricultura in China

 

(Visited 139 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *