Zeitele Soarelui si Preotesele Soarelui

Soarele a fost mereu prezent in mitologiile lumii. Chiar la romani Soarele si Sora luna apar in miturile despre crearea lumii.

Soarele si Luna in mitologia romaneasca

zeita soarelui

Soarele este Personificarea astrului zilei dedicat marilor divinitati ale omenirii: Zeus, Shiva, Craciun, Mithra, Iisus.

La vârsta senectutii de 365 zile (366 în anii bisecti, Soarele.moare si renaste printr-un substitut al sau la solstitii sau echinoctii. În spiritualitatea româneasca Soarele are trasaturi fizice si calitati umane:

Cand se scoala dimineata, Soarele e vazut ca un copil de sapte ani. Pana seara capata o barba alba, pana la brau. Maica-sa il scalda in lapte dulce si iar se face copil. Soarele e om. In mare, unde se duce noaptea, are sotie. Luna a vrut sa-l ia de barbat, dar Soarele s-a temut de arderea lumii. Inclinatia erotica a Soarelui si relatia incestuoasa cu Sora Luna sunt motive frecvente in legendele, basmele si baladele romanesti.

Uneori, Soarele este barbat insurat cu Luna, pe care o intalneste numai in noptile cand aceasta se primeneste si nu apare pe Cer. Alteori sunt frati. Iar Soarele trebuia sa ii indeplineasca anumite dorinte fantastice pentru a se casatori:

  • un pod de arama peste Marea Neagra
  • o manastire dincolo de pod
  • o scara de fier pana la Cer

 

“Frate, fratioare, / Puternice Soare, / Spune mie: / Cine-a cunoscut / Cine-a mai vazut, / Cine-a auzit/ Cine-a pomenit, /Sa ia sor’ pe frate / Si frate pe sor’ porneste hotarât spre cununie.

Uneori ii opreste Dumnezeu si ii arunca in parti separate ale cerului. De atunci ei se cauta cu dor, dar nu se mai pot intalni.

 

Zeitele Soarelui

eclipsa-soare

Sa ne gandim la zeita soarelui Amaterasu la japonezi. Cei doi zei primordiali, Izanagi si Izanami se vor uni dupa crearea lumii. Apoi s-au casatorit si au avut copii care sa locuiasca pamantul. Primul copil a fost o fata de nespusa frumusete. Zeii au decis ca era prea frumoasa sa locuiasca in Japonia, asadar au asezat-o pe cer si a devenit Soarele (unul din putinele exemple in mitologie unde zeul soarelui este feminin). A doua fiica, Tsuki-yami, a devenit Luna, iar al treilea fiu, Sosano-wo, a fost trimis in mare, unde crea furtunile. Mai tarziu, primul lor copil, Amaterasu, a avut un fecior ce a devenit imparatul Japoniei. Toti imparatii pretind ca au aceasta descendenta divina.

Popoarele indo-europene vedeau in Soare principiul masculin.

Dar exista si popoare ca slaveau si adorau in Soare principiul feminin. Mai exista zeitati solare ca Bast si Hathor la egipteni, zeita Aditi la hindusi, zeita Aine si Brigid la irlandezi. Apoi o avem pe zeita Olwen la gali ca “roata soarelui”, Pattini care este caldura soarelui in Sri Lanka, Sunna zeita soarelui la nordici, Solntse la slavi, Uelanuhi la indienii cherokee, Wurusemu – zeita soarelui la hititi.

Insasi Marea Mama  devine Soarele la aborigenii australieni.

In unele civilizatii antice, luna era barbat, iar soarele femeie, precum Shamash la babilonieni.

Alte zeitati importante ale soarelui: 

  • zeita hititilor Hepa, zeita a Soarelui, consoarta unui zeu al vremii, similara cu Arinna (Hebat) in Siria
  • Shemesh/Shapesh, zeita Soarelui in Ugarit
  • Sol (Sunna), zeita Soarelui la nordici, conduce un car tras de cai

Preotesele Soarelui

Vechii daci

In aria carpato-balcanica, preotesele solare aveau multe denumiri, intre care: Ama-Zones „Femei Frumoase”, Sin-Tiana „Femei Fermecate”, Zan-Tiala „Zanele Soarelui” si Mainades „Dansatoarele”. In arta sacra a tracilor, aceste preotese erau reprezentate indeosebi ca dansatoare, prinse in joc ca in celebra „Hora de la Frumusica”. De la geto-daci, ele au patruns in mitofolclorul nostru sub numele de Sanziene, Frumoase, Minunate, Doamne, Dragaice etc.

De la ceremonialul alegerii marii preotese a Soarelui, careia tracii ii spuneau si Thraeki-dica „Binecuvantata” (cf. rom. drag; a zice), au mostenit romanii obiceiul numit Dragaica.

Vechii egipteni

„Adoratoarele lui Amun” sotii ale zeului in Egiptul antic, „Mana Zeului”, erau un fel de preotese care indeplineau anumite ritualuri in cinstea zeului. De obicei femeile sau fetele din familia regala se aflau in aceste functii; cele mai importante femei ale egiptului antic au avut acest statut, daca se poate numi asa, cum ar fi Nefertari si Hatshepsup.

La Louvre putem admira severa Caro-mama de bronz, la Cairo o Amenardis de alabastru si o Sepenupet de granit. Acest Inalte doamne nu au fost niste regine obisnuite. In vremea regilor libieni, etiopieni si saiti, „Divinele”, adevaratele sotii ale acestui zeu (li se mai spunea, de asemenea „Mana” prin referire la o veche cosmogonie).

Pe vremea Imperiului Nou, reginele, sotiile Faraonului si mamele copiilor lui, fusesera, in acelasi timp, „Sotia” in rituri. In vremea regilor-preoti, un obicei de origine incerta vroia ca o fiica de rege sa fie anume consacrata ca „Sotie”; aceasta Adoratoare trebuia sa ramana fecioara. Casatorita numai cu Amon, Adoratoare ii aduce un cult de un erotism discret, il incanta pe zeu cu frumusetea ei si cu sunetul sistrelor sale. I se aseaza pe genunchi si-si trece bratele pe dupa gatul acestuia. Ea dispunde de o casa particulara, dotata cu terenuri si servicii, poseda toate atributele formale ale unui faraon, dar puterea ei este mai mult spirituala decat politica. Nu are drept copil decat pe „fiica”, tanara principesa pe care a adoptat-o ca mostenitoare.
Pe langa ea traieste un harem de concubine ale lui Amon, supuse ale Adoratoarei, fecioare ca si ea si mame adoptive ale inlocuitoarelor lor.

Cei mai apropiati de zeul Amun erau faraonii, „reprezentantii Zeului pe Pamant”, care conduceau tara in numele acestuia. De asemenea, in stransa asociere cu zeul Amun erau femeile. Acestea puteau deveni chiar consoartele zeului, daca oficiau un anumit ritual. Pe baza dovezilor oferite de picturile ramase pana in zilele noastre, se considera ca anumite femei, alese cu grija, se duceau la altarul lui Amun in templul din Karnak. Acolo, ele reconstituiau mitul Creatiei si ii confereau lui Amun o existenta pamanteana, pentru a respecta credinta care spunea ca, astfel, Universul nu se va reintoarce in Haos. Femeile care oficiau acest ritual deveneau „Sotii si consoarte ale lui Amun”. Orice femeie din aristocratia Egiptului putea obtine acest titlu onorific si prestigiul pe care il aducea cu sine.

In timpul domniei lui Nefertiti si Akhenaton, templul din Karnak avea la intrare un portal urias, in partea de est. In aceasta zona a fost posibila reconstituirea a aproximativ 100 de scene care descriu acte ritualice. Majoritatea o prezinta pe Nefertiti in centrul unor ritualuri sacre cum ar fi ceremonia in care aduce ofrande – daruri si sacrificii in cinstea zeului. De fapt, traditia cerea ca sacrificiile religioase sa fie aduse numai de faraon insusi sau de catre o „sotie si consoarta a zeului”.

Ajungem dincolo de Marele Ocean, in America Latina, mai precis la Cuzco, in inima Imperiului Inca. In preajma marelui templu al zeului Soare, numit Inti, sau poate chiar in templu traiau sotiile lui Inca, ca si concubinele acestuia. Acestea erau totodata sotii ale Soarelui, Accla Kuna slujeau in temple sau in harem.

„Femeile alese” sau Aqlla erau inchise in niste adevarate manastiri ale Soarelui (castitate, izolare) devenind sotiile lui Inca sau fiind daruite marilor nobili in casatorie.
Erau considerate sacre, aveau functie religioasa dar si economica – torceau lana turmelor Soarelui.

Asemanarea poate fi frapanta. Dar, analiza mea nu se opreste aici – putem pune in aceeasi lumina si curtezanele din Babilon/sotii ale zeului-rege si de asemenea celebrele prostituate sacre din India dravidiana.

Trebuie insa analizat din punctul de vedere din care era vazuta femeia in societatea acelor timpuri.
Expertii se cearta in privinta intaietatii acordate Soarelui sau Lunii ca astrii primordiali, respectiv zei pe cerul timpului. S-au gasit argumente si scenografii in favoarea amandurora.
Este posibil ca Luna a avut primul cuvant de spus, legatura ei cu ciclurile anuale, vegetatia (moarte si reinviere), influenta asupra mareelor si asupra „starilor” femeii au influentat aceasta conceptie.
Soarele a fost un substitut razboinic, masculin, de obicei asociat cu zeul razboiului Ares, Mithra, Elohim, etc.
Astfel ca rolul femeilor a devenit, inconstient sau nu tocmai, cel de Preotese ale Soarelui.

Putem lega interpretarea noastra si de cultul Mamei (cu forme stegyiotipe) in arealul mediteranean si in intrega zona asiatica de sorginte matriarhala cu adanci radacini in neolitic.

Au existat asfel de „Preotese” la toate marile civilizatii? Au condus din umbra? Asa pare, cel putin la prima vedere. De curand s-a descoperit mormantul unei regine importante razboinice in arealul mayas. Deci conceptia despre Femei putea fi radical schimbata cand era vorba de 2 categorii: regalitatea si sacrul.

Despre prostituatele sacre

In Mesopotamia matriarhatul a predominat civilizatia, iar practicile sexuale erau „libertine”. Ishtar era cunoscuta ca zeita vietii, barbatilor si femeilor, naturii si fertilitatii, puterii sexuale si nasterii. Ea era in acelasi timp zeita razboiului si armelor, si orice sarbatoare din templul ei era insotita de jertfe, orgii si acte sexuale practicate de prostituatele sfinte ale templului. Fiecarei femei i se cerea ca cel putin o data in viata sa mearga la templul zeitei Ishtar, de obicei dupa casatorie, pentru a face dragoste acolo cu un strain. Barbatul alegea femeia din templu cu care dorea sa aiba raporturi sexuale, si femeia avea obligatia de a accepta.
In timp s-a produs trecerea de la matriarhat la patriarhat, si treptat templul lui Ishtar si-a pierdut din importanta, cu toate ca era inca cunoscut pentru prostituatele sacre si preotesele care intretineau raporturi sexuale contra cost. Aceasta era considerata o profesie serioasa si legislatia proteja preotesele.

In Grecia antica existau mai multe clase de prostituate: haetera, prostituate de lux care ofereau placeri fizice si companie la nivel intelectual, peripatetica, prostituate de strada, si prostituatele consacrate care activau in temple. In Corint de exemplu templul adapostea 1000 de prostituate consacrate, care practicau actul sexual pentru un pret considerabil.

 

Cititi si despre:

Zeii Soarelui

 

 

(Visited 46 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *