Vrajitoria, magia si zeitele-vrajitoare

Vrajitoria, vrajitoarele si magia

Ce au toate aceste lucruri in comun? Un punct de referinta – mitologia. Povestile, legendele, folclorul – toate combinate au facut ca vrajitoarele sa devina un subiect complex, indelung discutat, iar vrajitoria a captivat atentia si mintea oamenilor de pretutideni si din toate timpurile: de la sateni nervosi pana in Evul Mediu. Vrajitoria, magia si zeitele-vrajitoare au fost vazute in general ca sursa de intelepciune si simbol al maleficului in folclor timp de multe generatii. Pentru prima oara, miscarile New Age aduc in fata noastra si fata “luminoasa” a acestor deprinderi mai mult sau mai putin oculte sau bizare.

Deasemenea, vanatorile de vrajitoare au ajuns si ele la fel de celebre. Vrajitoria, magia si zeitele-vrajitoare le-au ajutat. Procesele au maturat nordul Europei in secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Toate au fost rodul superstitiilor si nebuniei religioase combinate cu motivatii politice si paranoia. Tarani si nobili laolalta cautau cauze supranaturale furtunilor si bolilor, dar reuseau prin aceste procese sa-si invinga rivalii sau sa castige bogatii. Vrajitoarele si alti condamnati astfel erau acuzati de crime oribile ca impreunarea cu insusi diavolul si uciderea pruncilor. In timpul proceselor, confesiunile erau obtinute cu forta, prin mijloace violente si tortura. Atmosefra nebuna ce a inconjurat Europa acelei perioade lasa o pata neagra in istoria umanitatii.

Insa sapand mai adanc vom putea ajunge la originea vrajitoriei si la zeii care o reprezinta cel mai bine.

Circe – vrajitoarea din Odiseea lui Homer

Vrajitoria, magia si zeitele-vrajitoare

Un personaj faimos in Odiseea greaca a lui Homer, Circe era o vrajitoare care traia pe o insula numita Aeaea. Ea transforma marinarii rataciti in lupi, lei si alte animale dupa ce ii droga. Cand Odiseu (Ulise) a vizitat insula, Circe i-a transformat oamenii in porci, insa Odiseu era vrajit de zei. Odiseu a reusit s-o convinga sa jure sa nu-l tradeze si impreuna cu oamenii sai a petrecut un an sub protectia ei inainte sa se intoarca in Ithaca.

Morgan Le Fay si legenda lui Arthur

morgan le fay

Multi cunosc legenda lui Arthur si a tovarasului sau vrajitor, Merlin, dar putini isi aduc aminte de vrajitoarea Morgan Le Fay. Ea lucra cu magia pentru a o dobori pe regina Guinevere, care o surghiunise de la curte cand era tanara. Ea incearca sa-l insele pe Sir Lancelot si sa impiedice expeditia cavalerilor regelui Arthur. Nu se cunoaste sfarsitul sau soarta lui Morgan, insa pana la urma se impaca cu regele Arthur si il aduce in Avalon dupa batalia finala. 

Vrajitoarea din Endor

(c) Paintings Collection; Supplied by The Public Catalogue Foundation

Vrajitoarea din Endor nu era neaparat malefica, dar soarta despre care vorbea nu putea fi ignorata. Povestea spune ca regele Saul a mers la vrajitoarea din Endor pentru raspunsuri despre cum sa-i invinga pe filisteni. Vrajitoarea a invocat atunci fantoma profetului Samuel – care nu i-a dat raspunsul – dar a spus ca va fi invins si ca isi va insoti cei trei fii viata de apoi. Saul, care se raneste in batalie in ziua urmatoare, se sinucide de frica.

Hecate – intruchiparea vrajitoriei

Hecate

Hecate era zeita greaca a vrajitoriei. Deasemenea, era zeita vrajitoarelor, magiei, plantelor otravitoare si a altor atribute vrajitoresti.  Hecate era fiica titanului Perses, si este adorata chiar si astazi. Se crede ca insusi conceptul de “a cobi” –  a prezice ceva rau – ii apartine, si i-au fost ridicate altare pentru a preveni mania demonilor si a spiritelor rele din miturile grecesti. Unul dintre numele ei este Chthonia “Cea din lumea de dincolo”. E foarte ciudat cum din femei frumoase cu abilitati de vindecare, intelepte si foarte inteligente, le-am trasformat in babe urate, malefice si caraghioase chiar.

Graeae sau Morai – Moirele, zeitele Sortii

the fates

Zeitele sortii tin in maini firul vietii muritorilor. Moirele tes soarta si taie firul atunci cand se apropie momentul. Acest trio este prezent si in alte mitologii decat in cea clasica greceasca. In schimb, Graeae, pe de alta parte, sunt trei surori malefice – Gorgone – care imparteau un ochi. Ele cunoasteau soarta, dar nu o controlau. In schimb, in mitologia nordica existau astfel de surori care controlau viata muritorilor, dar si a zeilor. Vrajitoria, magia si zeitele-vrajitoare sunt intruchipate in acest exemplu.

Abonde  – zeita wiccana a germanilor – Europa Centrala 

Abonde

Abonde (sau Perchta) nu este doar o zeita wiccana – este una dintre cele mai importante arhetipuri pentru multe dintre povestile noastre favorite. Ea a inspirat zanele ursitoare, mamele vitrege malefice, Alba ca Zapada si chiar Clopotica. 

Abonde este Zeita Iernii – una dintre cele mai vitale figuri wicca in Europa. Se crede ca s-a ridicat din figurile de gardieni femei divine care proveneau din culturile antice bazate pe vanatoare. Asocierea ei cu vrajitoria si vrajitoarele ar fi parvenit inaintea proceselor cu vrajitoare din perioada medievala – asta inseamna ca vrajitoarele au existat cu mult inainte de a ne fi fost noua frica de ele.

Ca in multe povesti, si, ca in cazul altor divinitati, infatisarea ei difera in functie de poveste si temperament. Poate aparea ca o frumoasa tanara intr-o rochie alba sau ca un demon inspaimantator cu colti de lup si ochi rosi sclipitori. Ca tanra in alb ea aduce fertilitate si prosperitate, inselata insa va aduce boala, suferinta si moarte. Astazi, multi wiccani o respecta si adora, caci ea conduce expeditiile nocturne ale vrajitoarelor, oprindu-se in pragul caselor pentru a se ospata. Ea si alaiul ei de vrajitoare aduc prosperitate si binecuvantari.

 

 

(Visited 34 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *