Posibilitatea de prelungire a vietii sau de recuperare a anumitor functii compromise ale organismului, prin substituirea organelor sau tesuturilor afectate cu altele, sanatoase, preluate de la subiecti apartinand aceleiasi specii sau unor specii diferite, a stimulat inca din vechime fantezia omului.

Transplantul de organe – animale pe post de recipiente vii?

Primele informatii privitoare la un transplant miraculos se regasesc in documentele ce relateaza un episod inedit: interventia sfintilor Cosma si Damian (in secolul al III-lea e.n.), in urma careia, i-a fost inlocuit paracliserului lor o gamba cangrenata cu o alta, sanatoasa, apartinand unui etiopian ce tocmai isi daduse sufletul.

Dar daca in acest caz este vorba despre o relatare ce implica acceptarea unor convingeri de natura religioasa crestin-ortodoxa, oamenii de stiinta au cochetat la randul lor cu ideea transplantului de organe timp de secole pana ce s-a ajuns la efectuarea de experiente cu adevarat incurajatoare in acest domeniu.

Istoria stiintifica a transplanturilor si evolutia lor

Istoria stiintifica a transplanturilor incepe abia in anul 1902, cand chirurgul francez Alexis Carrel, laureat al premiului Nobel pentru medicina (1912), a reusit sa puna la punct tehnica de anastomoza vasculara – o metoda cu ajutorul careia specialistii au fost in masura sa sutureze intre ele vasele sangvine.

Gratie acestei tehnici a fost posibila ulterior, efectuarea primelor transplanturi de rinichi prelevati de la animale si implantati la anumiti pacienti cu grave insuficiente renale.

Aceste experiente, fie ele in oarecare masura primitive, au demonstrat la vremea respectiva, ca inlocuirea unui organ bolnav cu unul sanatos nu mai constituie doar un inselator cantec de sirena, ci devine o alternativa la care medicii vor recurge frecvent in viitor – lucru care s-a transformat curand in realitate.

In anii ’40, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, doctorul Peter Medawar incerca sa inlocuiasca tesuturi cutanate ale unor pacienti cu arsuri grave, dobandite in urma unui bombardament la Londra, descoperind astfel bazele „compatibilitatii biologice”.

Problema majora cu care se confruntau chirurgii-pionieri in acest domeniu era tocmai reactia de reject de origine imunologica, adica reactia de respingere din partea organismului, a unor tesuturi sau organe pe care nu le recunoaste.

Neavand la dispozitie inca substante eficiente pentru a face fata acestor reactii de respingere naturala a organismului fata de un corp strain, isi adjudecau neajutorati, insuccesul transplantului.

Primul transplant din lume de la un donator viu

Tenacitatea cu care specialistii au continuat sa despice firul in patru si in acest domeniu, a condus munca de cercetare pe taramul S.U.A., la Boston, unde, in 1954, chirurgul Joseph E. Murray realiza un transplant de rinichi de la un donator viu, avand acelasi tip de sange cu al pacientului si fiind identic din punct de vedere genetic cu acesta din urma.

Primul transplant de ficat a fost finalizat cu succes abia in anul 1963, iar in 1967 a fost dus la bun sfarsit si primul transplant de inima, dar rezultatele obtinute au ramas nesatisfacatoare, avand in vedere ca doar 30% din pacienti supravietuiau mai mult de un an dupa interventie.

Abia dupa descoperirea ciclosporinei (1972), de catre cercetatorul Jean Francois Borel, medicii au reusit sa blocheze procesul de reject fara sa afecteze activitatile imunitare care asigurau pacientilor protectie impotriva infectiei – descoperirea a propulsat motorul transplantelor efectuate cu succes, ridicand stacheta pacientilor supravietuitori la peste 70%.

 

Transplantul in epoca noilor tehnologii

In anul 2008 a fost publicat primul protocol clinic de inducere de toleranta la transplantul de rinichi – transplantul simultan de celule hematopoietice si de rinichi de la acelasi donator a permis eliminarea terapiei imunosupresive.

Inginerizarea tesuturilor a contribuit la randul sau la crearea unor dinamici efervescente in domeniul transplanturilor si a medicinei regenerative, studiind proiectarea si realizarea de bioreactori, la nivelul carora se produc organe si tesuturi, plecand de la plasarea de celule pe „suporti” tridimensionali de diferite tipuri, care sustin arhitectura celulara, numiti scaffold (schela).

Acestia din urma sunt fabricati din materiale nanocompuse polimerice biocompatibile si sunt astfel proiectati incat sa imbunatateasca anumite calitati precum aderarea, cresterea, diferentierea sau difuziunea celulara, definind forma finala a organului sau tesutului de regenerat.

Dar lucrurile nu se presc aici: era doar o chestiune de timp sa se efectueze un alt pas inainte, pentru realizarea de organe xenogenice, cultivate in corpul unor animale, pentru a raspunde la imensa cerere de transplanturi de organe la pacienti umani cu probleme grave.

Hibridul se obtine introducand celule staminale adulte reprogramate la nivelul unui embrion de animal, lasat sa creasca un anumit numar de zile in uterul-gazda al femelei, ceea ce transforma efectiv vietuitoarea respectiva intr-un veritabil „recipient viu” pentru producerea de organe umane.

Acesta este conceptul care se afla la baza celor mai noi studii vizand satisfacerea necesarului de organe de transplant pentru om si care ar putea schimba radical peisajul in domeniul medical al chirurgiei dedicate, intr-un viitor foarte apropiat.

Deja in anul 2017 a fost realizat in acest mod un embrion hibrid de om si porc, iar la inceputul anului 2018, un altul, de om si oaie.

 

Aspecte de natura etica

Noile experiente au starnit insa polemici fara precedent in randurile specialistilor, din pricina considerentelor de natura etica, ce ridica semne de intrebare asupra a cat de just este ca omul sa recurga la metode de acest tip: ce soi de vietuitoare este cea nou creata in mod artificial si ce se va intampla daca procedura va fi aplicata ulterior la nivel cerebral, transformand complet animalul intr-o ciudatenie de tip Frankenstein.

Mirajul xenotrasplanturilor fara reject ar putea proiecta scenarii tulburatoare asupra destinului multor specii de animale, depasind frontiera bunului simt si a eticii profesionale in domeniul medical, transformand astfel nu numai animalele in monstri, ci si oamenii.

Mai mult decat atat. In numele stiintei si al progresului, experientele pe animale au fost orientate de catre o serie intreaga de specialisti catre „incrucisarile” intre diferite specii de mamifere, substituind de pilda inimile unor babuini cu cele prelevate de la porci, dupa ce au fost modificate genetic.

Este vorba despre un tip de transplant realizat de o echipa de specialisti din cadrul NIH National Heart, Lung and Blood Institute din Bethesda, Maryland (USA), condusa de dr. Muhammad Mohiuddin, in urma caruia babuinii au supravietuit circa 500 de zile – suficient pentru ca experimentatorii sa identifice un mod de a evita reactia de reject si sa fie propusa demararea operatiunii inverse, pentru a studia ce se intampla la substituirea inimii de porc cu cea de babuin.

Porcii sunt utilizati deja de o buna bucata de vreme pentru productia de anticoagulant si ca „sursa” de valvole cardiace pentru pacientii umani cu probleme ce tin de reglarea fluxului de sange la nivelul inimii – asemanarile de natura genetica, anatomica si fiziologica dintre om si porc, au facut ca acesta din urma sa constituie cel mai potrivit candidat pentru xenotransplanturi, urmat de ruda sa salbatica – mistretul.

Desi vocea animalistilor si a ambientalistilor radicali se ridica puternic in acest context, omul sacrifica din vremuri stravechi animalele pentru blana lor, pentru hrana sau pentru alte scopuri personale, asadar cand va fi adusa in prim-plan o chestiune de viata si de moarte, nimeni nu se va sinchisi de animalele transformate in recipiente vii pentru organe de transplant.

Atata vreme cat deja exista o piata neagra, unde traficul de organe umane este practicat fara scrupule de o serie intreaga de indivizi, explozia unei industrii a transplanturilor de organe de la animale ar putea fi privita ca o solutie optima pentru eliminarea definitiva a primei variante, fapt menit sa reduca la tacere protestele iubitorilor de necuvantatoare.

Lucrurile nu se opresc insa aici: exista o serie de cercetatori ce si-au indreptat atentia asupra unor solutii alternative care, oricat ar parea de neverosimile pentru moment, constituie idei interesante si fir de tors pentru specialistii in domeniu, precum realizarea de organe artificiale cu ajutorul unor imprimante 3D speciale.

 

De la experimente la afaceri: piata neagra a organelor

Interesele financiare care se afla in spatele unor astfel de experimente nu sunt catusi de putin de neglijat: este vorba despre un business de proportii gigantice, avand in vedere ca numai in SUA, circa 120 de mii de persoane sunt inscrise pe listele de asteptare pentru transplant, iar in Marea Britanie se inregistreaza circa o mie de decese anual din pricina asteptarii indelungate pentru a putea dobandi o inima noua.

Succesul testelor din laborator sugereaza ca in viitorul apropiat vor putea fi transplantate de la animal la om, inima, ficatul, rinichii, pancreasul, plamanii si cam orice altceva se va dori, eliminand definitiv penuria de organe vitale pentru pacientii umani din intreaga lume.

Acestea sunt considerentele pentru care investitia in perfectionarea manipularilor genetice a devenit dintr-o data deosebit de atragatoare pentru oamenii de afaceri, care socotesc piata transplanturilor” drept o oportunitate de neratat – un cantec de sirena caruia e dificil de rezistat.

In opinia specialistilor in materie, valoarea economica net superioara pe care o vor capata porcii de pilda in acest context, va putea conduce cat de curand, la aparitia de crescatorii de porci sau de mistreti, asemenea ciupercilor dupa ploaie.

Numarul animalelor utilizate pentru obtinerea de organe de transplant va creste exponential, crescatoriile dedicate fiind varianta cea mai putin costisitoare deocamdata in acest context si la care oamenii nu vor ezita sa apeleze in asteptarea unor metode noi, futuriste, care sa le asigure o inima sau un ficat de schimb, produse la imprimanta tridimensionala.

 

 

 

(Visited 69 times, 1 visits today)