Walt Disney, omul care a reusit sa creeze o lume magica si imortala din nimic, continua sa vrajeasca si sa invite la visare generatie dupa generatie, copii si adulti deopotriva, fermecati de fantezia, emotiile si lumea aventuroasa din desenele sale animate.

  „Pentru a te numara printre invingatori in viata, trebuie sa fii practic si obiectiv” spunea Elias Charles Disney (1859-1941)

Considerat si azi unul din cele mai stralucitoare genii ale tuturor timpurilor, Disney a fost constrans sa depaseasca insa o multime de obstacole pentru a dobandi recunoasterea incontestabila a valorii ideilor sale, luptand cu neincrederea celor din jur si cu evaluarile negative primite pana si din partea celor ce-i erau dragi.

 

Cine a fost Walt Disney?

Impotrivindu-se din rasputeri indemnului primit din partea tatalui sau, Elias Charles Disney, care se straduia sa-l convinga ca succesul in viata se dobandeste numai atunci cand inveti sa fii practic si obiectiv, Walt Disney reusi sa demonstreze ca visele oamenilor sunt mai stimulante decat abordarile pragmatice, atunci cand cred cu adevarat ca se pot infaptui.

El insusi un visator incorigibil, obisnuia sa se adreseze animalelor si plantelor asemenea unor persoane, dand frau liber imaginatiei si asociind multor elemente reale din viata sa de zi cu zi, atribute din cele mai fanteziste.

In acest mod au luat nastere unele din cele mai indragite personaje ale sale, protagoniste ale desenelor animate care se situeaza si azi in topul preferintelor spectatorilor de pe toate meridianele lumii: Alba ca Zapada si Cenusareasa dar si Pocahontas sau Moana si Mulan – eroi aparuti ulterior sub stindardul celebrei companii de productie cinematografica, dupa mai bine de jumatate de secol de la crearea Imperiului Disney.

 

Povestea Albei ca Zapada, iubita regelui Spaniei din secolul al XV-lea

Indragitul basm al Albei ca Zapada, transpus pe marele si micul ecran in numeroase variante de-a lungul anilor, urmareste linia indicata de varianta Fratilor Grimm in culegerile lor de povesti pentru copii, dar faptul ca intriga acestei istorisiri ar putea fi ancorata in realitate e mai putin cunoscut.

In anul 1994, istoricul german Eckhard Sander publica un controversat material la nivelul caruia sustinea ca detine probe de necontestat in masura sa confirme faptul ca povestea „Alba ca Zapada” a fost inspirata din evenimente petrecute cu adevarat.

In opinia sa, protagonista acestei istorii ar fi fost Margareta von Waldeck, nascuta la Bruxelles in anul 1533 – iubita din tinerete a regelui Filip al II-lea al Spaniei (1527-1598), inlaturata dintre cei vii de catre spionii coroanei, care nu vedeau cu ochi buni aceasta legatura amoroasa.

Margareta fu otravita asadar intrucat constituia o amenintare la adresa clasicelor casatorii aranjate de familiile regale in general, in scopul protejarii propriilor lor interese politice, strategice si diplomatice.

Culmea ironiei ar fi ca acest rege, intrat in istorie sub pseudonimul de Filip cel Prudent, se casatori ulterior de patru ori (ultima data cu propria sa nepoata) si zamisli copii cu trei dintre sotiile sale, dand startul bolilor genetice care au marcat vietile monarhilor habsburgici din pricina casniciilor intre membrii aceleiasi familii…

Pana si piticii din celebra poveste ar avea o corespondenta in viata reala a acelor vremuri: tatal Margaretei detinea o serie de proprietati miniere, in care lucrau familiile nevoiase ale regiunii, ai caror membri erau mici de statura din pricina muncii istovitoare si a conditiilor cumplite de lucru din siturile de extractie.

 

Cenusareasa si originile sale orientale in China

Personajul Cenusaresei pare sa fie la randul sau inspirat din evenimente care ar fi avut loc in vremuri de mult apuse, cand granita dintre fantezie si realitate se subtia atat de mult, incat era greu de stabilit cu precizie unde se sfarsea una lasand loc celeilalte.

Pana nu demult se presupunea ca povestea ar fi luat nastere in secolul al XVII-lea, dar cercetarile aprofundate ale pasionatilor genului dezvaluie noi aspecte ale argumentului si anume faptul ca evenimentele istorisite ar avea originea intr-o legenda mult mai veche, imprumutata din China, in jurul anului 206 i.e.n..

Potrivit acestei ipoteze, Ye Xian, fiica liderului unui catun prosper, ar fi dus o viata linistita si lipsita de griji pana ce moartea prematura a tatalui sau o constranse sa se supuna capriciilor mamei vitrege si celor doua fiice ale acesteia din urma.

Transformata in servitoare, umilita si invidiata pentru inteligenta, gingasia si frumusetea sa iesita din comun, Ye Xian e ajutata de spiritul unui pestisor magic sa dobandeasca straie scumpe si deosebit de elegante pentru a putea lua parte la balul organizat la curtea imparatului.

In plina festivitate este declarata cea mai frumoasa tanara din intreg tinutul, dar de teama sa nu fie recunoscuta de mama si surorile sale vitrege, da bir cu fugitii, pierzand din graba unul din delicatii sai pantofiori pe treptele impunatoare ale castelului.

Pantofiorul sfarseste in mainile imparatului, fermecat peste masura de tanara necunoscuta, astfel incat porunceste sa fie intors cu susul in jos intregul tinut, pentru a da de urma frumoasei care i-a rapit inima.

In ciuda eforturilor disperate ale altor pretendente de a-si potrivi pantofiorul pe picior, acesta se largea sau se strangea in mod misterios, astfel incat sa nu poata fi incaltat de nimeni alta decat de Ye Xian.

In cele din urma, solii imparatului ajunsera sa probeze pantofiorul si pe piciorul sau, pe care veni ca turnat si nu mai vru sa iasa cu niciun chip, astfel incat tanara fu recunoscuta si ceruta in casatorie de suveran, alaturi de care trai ani multi si fericiti, pana la adanci batraneti…

 

Pocahontas si John Smith – personaje reale

Fiica liderului amerindian Powhatan-Sachem, Pocahontas a trait cu adevarat intre 1595 si 1617 si i-a salvat viata capitanului englez John Smith (1585-1622) cand acesta ajunse in Virginia, impreuna cu colonistii de pe Batranul Continent.

Le vremea respectiva Pocahontas ar fi avut circa 12 ani, dar interveni cu mult curaj in favoarea capitanului luat ostatic de catre bastinasi, cand tatal sau incerca sa-i ia viata, dupa cum ar fi marturisit insusi prizonierul englez:

In momentul in care era gata-gata sa fiu executat, ea isi risca viata pentru a ma salva; si nu numai – se lansa intr-o pledoarie atat de aprinsa dinaintea tatalui sau, incat acesta se indupleca si dispuse sa fiu purtat la Jamestown fara sa-mi fie atins un fir de par”.

Pocahontas isi castiga in acest fel respectul colonistilor si amerindienilor deopotriva, contribuind la debutul unei perioade de cooperare intre cele doua parti, pana ce conflictele se reaprinsera din pricina expansiunii colonistilor in teritoriile bastinasilor.

Ulterior, tanara fu adusa in Anglia, tratata cu multa atentie si convinsa de catre pastorul Alexander Whitaker sa devina crestina, sa se boteze si sa invete bine limba engleza, schimbandu-i-se numele in „Printesa Rebecca”.

Gratie comportamentului sau ireprosabil, a inteligentei sclipitoare si a farmecului personal, Pocahontas se casatori in 1614 cu proprietarul de plantatii John Rolfe, salvat la randul sau de interventia inspirata a propriei sotii cand fu acuzat de tradare.

Rebecca Rolfe muri in 1617 la Gravesend (Kent, Virginia), din pricina unei pneumonii rebele – in memoria sa fu ridicata o statuie din bronz care o reproduce cu fidelitate, monument ce poate fi si azi vizitat in incinta bisericii St George’s Church din acelasi oras.

 

Moana – un personaj desprins din folclorul polinezian

Populatiile din arhipelagul insulelor polineziene detin o bogata zestre folclorica si mitologica, din care pare sa fi fost desprins si personajul Moanei – protagonista a celei de-a 56-a animatie Disney – ale carei aventuri ar fi fost inspirate din evenimente ce ar fi avut loc cu circa 2000 de ani in urma.

Cultura polineziana pastreaza vie reprezentarea semizeului Maui, alaturi de care printesa Moana se lanseaza intr-o temerara aventura, avand drept scop salvarea intregii populatii de la saracie si lucie si de la riscul de a se stinge cu desavarsire.

Moana constituie demonstratia vie a masurii in care casa Disney reuseste sa interpreteze in maniera spectaculoasa folclorul celor mai variate culturi, fara sa modifice prea mult caracteristicile distinctive ale acestora, izbutind sa inregistreze de fiecare data un succes remarcabil la scara globala.

 

Mulan si si legenda sa chinezeasca

Cronica indraznetei calatorii a unei tinere deghizata in barbat pentru a-si salva familia din crancenul conflict cu ostile invadatorilor huni, se bazeaza pe faptele istorisite in legenda chinezeasca „Hua Mulan” – sursa de inspiratie pentru numeroase opere cinematografice asiatice, dar si pentru celebra companie Disney.

Animatia produsa in 1998 sub bagheta regizorala a doi talentati artisti – Tony Bancroft si Barry Cook – respecta cu fidelitate detaliile relatate in folclorul referitor la evenimente desfasurate in China, in timpul dinastiei Sui (581-618) – faimoasa pentru a fi reusit sa reuneasca teritoriile Chinei dupa aproape patru secole de lupte interne.

In perioada respectiva, nu putine au fost femeile care s-au inrolat cu adevarat in radurile trupelor ce au luptat impotriva cotropitorilor huni, demonstrand o vitejie fara margini, omagiata pana in zilele noastre de catre populatia din China, sub forma de festivaluri dedicate, spectacole, balade si dansuri tematice.

Secretul succesului acestei legende pe plan local este in buna masura legat de simbolistica specifica asociata unei perioade istorice in care consolidarea unitatii imperiului chinez l-a concretizat ca unica natiune in masura se se reconstruiasca din punct de vedere economic, inregistrand o infloritoare etapa de dezvoltare. 

 

Secretul succesului personajelor Disney in schimb, s-a demonstrat de-a lungul timpului ancorat in elemente care invita la straduinta de a indeplini anumite obiective, in ciuda tuturor obstacolelor ce pot aparea pe traseu, sub sloganul crede cu adevarat si visul tau sa va implini

 

 

Bibliografie:

  1. Klein, Norman M. – „Seven Minutes: The Life and Death of the American Animated Cartoon”, 1993;
  2. Thomas, Frank & Johnston, Ollie – „The Illusion of Life: Disney Animation”, 1995;
  3. Fumagalli, Valeria – „Walt Disney. L’Uomo dei Sogni”, 2015;
  4. Arnaldi, Valeria – „In grazia e bellezza: l’evoluzione della donna secondo Disney”, 2016;
  5. Whitley, David – „The Idea of Nature in Disney Animation: From Snow White to fairy Tale Adaptation”, 2016.

 

 

(Visited 122 times, 1 visits today)