Bogatia de traditii populare, folclor si monumente istorice cu o semnificatie si o importanta cruciala pentru poporul roman, se revarsa in tinutul Vrancei ca dintr-un corn al abundentei, atragand pe cararile acestor plaiuri multime de turisti in orice sezon.

Aici vin cei pasionati de drumetii, cei ce cauta reculegere in gradinile si lacasurile de cult ale manastirilor vrancene, cei ce-si doresc sa se bucure de liniste si relaxare in statiuni balneoclimaterice deosebite, iubitorii de natura, insetatii de istorie, literatura, arta, muzica si nu in ultimul rand, cei ce apreciaza la justa lor valoare bucatele traditionale locale si vinul bun de Odobesti.

Plai de legenda, cu un trecut istoric ce a cunoscut momente de zbucium, de restriste, dar si de inflorire, Vrancea constituie si azi un teritoriu romanesc ce are mult de oferit oaspetilor sai dispusi sa-i descopere farmecul de dincolo de granitile focsenene ale resedintei de judet.

Pentru a insirui doar zece astfel de propuneri de vacata a fost nevoie de o indelungata si minutioasa filtrare, intrucat e dificil de lasat de-o parte multimea de alte atractii turistice ce ar putea imbogati itinerariul celor interesati, astfel incat lista ramane deschisa:

 

  1. Rezervatia Naturala Focul Viu

La Andreiasu de Jos, pe cursul Milcovului, in imediata vecinatate a unei incantatoare paduri de brazi, calatorul are ocazia de a colectiona amintiri de neuitat, contempland „focurile vii” care rasar pe neasteptate din pamant.

Intr-o arie de aproximativ 40 de hectare, acest fenomen rar se datoreaza de fapt metanului si altor tipuri de gaze care sunt emanate prin crapaturi din adancuri, ca rezultat al unor eruptii vulcanice din trecut, in zona de fracturi Casin-Bisoca.

Flacarile ce impestriteaza solul din loc in loc au un aspect cu totul si cu totul iesit din comun, indeosebi in plina noapte, cand spectacolul devine de-a dreptul electrizant.

Potrivit unei teorii formulate cu multe generatii in urma, localnicii sustin ca flacarile „anunta” cutremurele ori de cate ori dansul flacarilor lor se inalta peste doi metri.

 

  1. Lacul Negru

Pe cat de bizar pe atat de legendar, mai este cunoscut si sub denumirea de „Lacul cu Plamana” si se regaseste pe latura sud-estica a Dealului Negru, in cadrul Rezervatiei Naturale Cheile Narujei.

Foarte putin analizata de catre cercetatori, zona lacului s-a mentinut de-a lungul timpului neintinata de prezenta omului, motiv pentru care aici se regasesc o multime de ciudatenii ce au alimentat folclorul local cu sumedenie de povesti fantastice.

Lacul s-a format in urma unor alunecari de pamant, are o adancime de circa 7 metri, se intinde pe o suprafata de circa 10 mii de metri patrati si constituie un ecosistem la nivelul caruia nu se regasesc pesti, ci doar plante – unele din acestea cu proprietati curative deosebite.

Se pare ca pestii n-au reusit sa supravietuiasca in apele lacului din pricina unei specii agresive de tritoni care si-au adjudecat pe deplin teritoriul de sub grosul plaur plutitor ce acopera in mare parte luciul apei.

Este unicul loc din tara si unul din putinele la nivel global, in care se regaseste planta carnivora Drosera Rotundifolia Bianca, supranumita „roua cerului” – stranie alegere pentru a boteza o floare ce devoreaza insecte.

 

  1. Cheile Tisitei

Mai sunt cunoscute si sub denumirea de „Raiul Vrancean” din Parcul Natural Putna-Vrancea, oferind privelisti rapitoare cu tunelurile lor sapate in versantii vaii scaldate de apele paraului Tisita, asemenea unui canion ciudat, presarat cu poduri si punti, miristi si pasaje abrupte desprinse parca din Jurrasic Park.

Pentru amatorii de drumetii acesta este un veritabil paradis imbract in verde crud si de o salbaticie cuceritoare, chiar surprinzator de curat am putea spune, pentru un teritoriu strabatut de de turisti pe intreaga durata a sezonului cald.

 

  1. Cascada Putnei

Tot la nivelul Parcului Natural Putna-Vrancea se regaseste si Cascada Putnei sau Saritoarea Putnei cum mai este cunoscuta prin partea locului – obiectiv protejat ce apartine de comuna Tulnici, cu statut de monument al naturii.

Caderea de apa a cascadei masoara aproximativ 80 de metri, iar debitul acesteia formeaza la baza un lac adanc de circa 12 metri.

Odinioara, in aceasta arie se regaseau mai multe specii de plante rare stancoase, rprintre care si faimoasa „floare-de-colt”, dar cu timpul acestea au disparut, distruse fiind de prezenta excesiva a omului si proceselor de transformare a mediului pe care acesta din urma le-a impus in zona.

 

  1. Statiunea Lepsa

 A devenit in ultimii ani un pol magnetic pentru iubitorii de natura, care regasesc aici linistea si pitorescul unor peisaje de o rara frumusete, beneficiind de posibilitati multiple de cazare in cadrul pensiunilor turistice si agroturistice locale.

Cei ce inscriu acest obiectiv in agenda lor de vacanta se pot bucura si de un ospat pe cinste cu pastravi proaspeti de la Pastravaria Lepsa sau cu alte bucate alese de prin partea locului, stropite din belsug cu vin bun din viile colinelor vrancenesti.

 

  1. Casa Memoriala Mos Ion Roata

Personaj istoric devenit un veritabil simbol al taranimii romanesti de dupa 1800, Mos Ion Roata s-a nascut si a trait la Campuri, pe Valea Susitei, casa sa fiind inaugurata ca local muzeistic omagial la 24 ianuarie 1959, cu prilejul implinirii a o suta de ani de la Unirea Principatelor Romane.

In incinta sa se regasesc documente ce atesta activitatea desfasurata de Mos Ion Roata in cadrul faimosului Divan Ad-hoc al Moldovei din anul 1857, in calitate de deputat al paturii taranesti din zona Putnei, dar si obiecte de uz casnic specifice perioadei respective in locuintele monocelulare romanesti de la sate.

Condeiul lui Ion Creanga a desavarsit portretul lui Ion Roata, transformandu-l intr-un erou pentru poporul roman in general, indragit si pretuit pentru caracterul sau direct, onest si pentru inteligenta nativa cu care era inzestrat: „Numai atata, ca moa Ion Roata, dupa cate vazuse si dupa cate patise el in viata sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boieresti si avea gadilici la limba, adica spunea omului verde in ochi, fie cine-a fi, cand il scormolea ceva la inima. Asa e taranul: nu prea stie multe. Si mos Ion Roata, fiind taran, cum v-am spus, desi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzatori in sufletul sau”.

 

  1. Mausoleul de la Marasesti

Printre monumentele istorice romanesti dedicate eroilor Primului Razboi Mondial, Mausoleul de la Marasesti se distinge prin profunda sa incarcatura memoriala dedicata celor 480 de ofiteri si 21.000 de soldati romani care si-au dat viata in 1917 in actiunile militare complexe desfasurate pe aliniamentul Muncelu-Marasesti impotriva ofensivei germane.

Mausoleul gazduieste osemintele a peste 5000 de eroi ce au pierit in aceasta confruntare acerba si se numara printre cele mai importante astfel de monumente de pe intreg cuprinsul Batranului Continent, realizat fiind sub obladuirea Reginei Maria.

Monumentul a fost inaugurat in anul 1938, ocazie cu care a fost realizata si medialia jubiliara in tripla varianta – aur, argint si bronz – purtand pe una din fete insasi reprezentarea Mausoleului de la Marasesti.

 

  1. Statiunea Soveja

Frumusetea de odinioara a celei mai ozonate statiuni din Europa – Soveja – a palit mult in ultimii ani, dar cei ce stiu sa recunoasca adevarata valoare a minunilor naturii intr-un loc in care fosta „Perla a Vrancei” inca mai ofera peisaje mirifice, dobandesc aici o multime de satisfactii.

Brazii falnici si mesteacanii de argint poarta inca aura legendara a evenimentelor istorice ce au marcat aceasta zona de-a lungul timpului, iar izvoarele minerale care-si rostogolesc sprintare apele prin poienile inverzite nu au secat catusi de putin, ci-si asteapta si azi drumetii ocazionali pentru a le potoli setea si a le inviora trupurile ostenite de drum.

Turistii se pot bucura aici si de ocazia de a vizita Muzeul de Etnografie local, Schitul Soveja, Sipotul lui Bucur sau Podul general Artur Vaitoianu, pentru a enumera doar cateva din atractiile suplimentare de prin partea locului.

 

  1. Muzeul Memorial Alexandru Vlahuta din Dragosloveni

La Dragosloveni, cam la jumatatea drumului dintre Ramnicu sarat si Focsani, se regaseste Muzeul Memorial Alexandru Vlahuta (1858-1919) – loc in care marele nostru poet si scriitor si-a petrecut o parte din viata.

De pe cerdacul cladirii se pot admira „dealurile domoale ale Bordestilor si Cotestilor, la poalele carora se intinde verdele crud al campiei si viile din departare”, dupa cum zugravea el insusi acest colt sublim de Moldova.

In aceasta casa au avut loc intalniri intre personalitati de seama ale literaturii noastre, pictori de seama si oameni politici renumiti, de la Caragiale la Delavrancea si de la Nicolae Grigorescu la Nicolae Iorga sau Constantin Dobrogeanu-Gherea, pentru a enumera doar cativa din acestia.

 

  1. Podgoria de la Odobesti – „Orasul dintre vii”

Una din cele mai faimoase podgorii romanesti, cea de la Odobesti se afla intre valea Putnei si Valea Milcovului, atestata documentar fiind inca din secolul al XVII-lea.

Crama a luat fiinta insa in anul 1903, dispunand de un beci unic, dotat cu o „hruba” la nivelul careia se odihneste vinul obtinut din struguri nobili destinat invechirii.

Odobestiul insusi a intrat in istorie sub semnul unei importante izbanzi a lui Stefan cel Mare, fiind cunoscut ca „locul in care Domnul a stamutat granita Moldovei si a cucerit cetatea Craciuna de la Basarab Tepelus, ctitorita de Radu cel Frumos, ca drept lacas de intampinare amarnica a ostirilor otomane”.

In realitate nu se detin marturii palpabile care sa ateste faptul ca aceasta cetate s-ar fi aflat chiar in imediata vecinatate a Odobestilor de azi, dar o serie de cronicari afirma ca vestigiile acestei importante ctitorii s-ar afla chiar in punctul denumit „la Cetatuie”, pe rotunjimile deluroase ale acestei asezari.

 

Bibliografie:

  1. Diaconu, Ion – „Tinutul Vrancei: etnografie, folklor, dialectologie”, 1969;
  2. Grumazescu, H. &Stefanescu, Ioana – „Judetul Vrancea”, 1970;
  3. Banateanu, Tancred & Stoica, Georgeta – „Zona etnografica Vrancea”, 1988;
  4. Conea, Ion, Badea, Lucian & Oamncea, D.I. – „Vrancea: geografie istorica, toponimie si terminologie geografica”, 1993;
  5. Chirila, Titel-Toader – „Naruja, inima Vrancei”, 2005;
  6. Cherciu, Ion – „Traditii si credinte populare din Tara Vrancei”, 2007.

(Visited 21 times, 1 visits today)